REVENIREA LA O FORMARE DE CALITATE A PROFESORILOR, SAU ESENŢA NOULUI NOMENCLATOR

Postat 22/02/2017 in categoria News

În presa periodică şi pe reţelele de socializare, în ultimele zile, a apărut o informaţie controversată, prin care opinia publică este atenţionată asupra intenţiei Ministerului Educaţiei de a lichida specialităţile prin care sunt pregătiţi profesorii de gimnaziu şi liceu.

Obiectul de referinţă este proiectul  Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor  în instituţiile de învăţământ superior, care propune unele modificări, de fapt o revenire la prevederile normative, care au existat şi în baza cărora a fucnţionat sistemul învăţământului superior din Republica Moldova, până în 2005:

  • Pregătirea profesională la toate specilităţile înrudite cu disciplinele şcolare se va face în 4 ani  (şi nu 3, cum este acum );
  • Introducerea obligatore a pregătirii psihopedagogice (discipline din domeniul psihologiei, pedagogiei şi didacticii), în cadrul planurilor de studii pentru toate domeniile de formare profesională, conexe disciplinilor şcolare: limbi şi literaturi, limbi moderne, istorie, georafie, matematică, fizică, chimie, biologie, informatică, etc·;
  • Excluderea specialităţilor paralele: 141.01 Matematică (ştiiţe ale educaţiei) şi 443.1 Matematică (ştiinţe exacte); 141.02 Informatică (ştiiţe ale educaţiei) şi 444.1 Informatică (ştiinţe exacte); 141.03 Fizică (ştiiţe ale educaţiei) şi 441.1 Fizică (ştiinţe exacte); 141.06 Biologie (ştiiţe ale educaţiei) şi 421.1 Biologie (ştiinţe ale naturii); 141.10 Istorie (ştiiţe ale educaţiei) şi 224.1 Istorie (ştiiţe umanistice); 141.09 Limbi modern (ştiiţe ale educaţiei) şi 223.1 Limbi moderne ( ştiinţe umanistice ); etc;
  • Menţinerea domeniului 14 Ştiinţe ale educaţiei cu specialităţile Învăţământ primar, Pedagogie, Psihopedagogie, etc cu asigarea continuităţii studiilor de master si doctorat.

La moment pregătirea cadrelor didactice se realizează conform prevederilor Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.101-103/476 din 29.07.2005), în prevederile normative ale căruia, atestăm nişte situaţii nefavorabile pentru formarea profesională a cadrelor didactice de gimnaziu şi liceu:

  1. Pregătirea profesională a unui medic, care trebuie să înlăture anumite probleme de sănătate, este de 6- 7 ani, iar a unui profesor, care formează o personalitate, este de 3 ani; pregătirea unui jurist, care trebuie să aplice corect normele legale, este de 4 ani, dar a unui profesor, care formează personalitatea viitorului jusrist, este de 3 ani;
  2. În sistemul de învăţămînt din Republica Moldova, constatăm o situaţie catastrofală privind asigurarea şcolilor cu profesori de fizică, matematică, chimie, biologie, dar studenţii de la specialităţile Biologie, Matematică, Chimie, Fizică, etc., nu pot obţine o pregătire psihopedagogică, deoarece Nomenclatorul din 2005 (conform căruia se organizează pregătirea profesională), prevede specialităţi în paralel: specialitatea Biologie şi specialitatea Profesor de biologie; specialitatea Chimie şi specialitatea Profesor de chimie; specialitatea Matematică şi specialitatea Profesor de matemetică, etc., Apare întrebarea firească: câţi absolvenţi de liceu sînt în Republica Moldova şi câţi vor fi în următorii ani, pentru ca să ne mai “ jucăm de-a divizarea”?
  3. Din lipsa profesorilor la ştiinţele exacte, în ultimii ani, zeci de agronomi, zootehnicieni, ingineri (neavând un loc de muncă în domeniile respective de activitate profesională), fac recalificare profesională pentru a preda în şcoli biologia, chimia, fizica, matematica. În acelaşi timp, absolvenţii specialităţilor biologie, chimie, matematică, fizică, nu au pregătire psihopedagogică, deoarece, conform Nomenclatorului în vigoare, doar absolvenţii  de la specialităţile: profesor de fizică, biologie, etc, (dintre care doar 10% se angajează în şcoală ), au formate competenţe de predare.
  4. Anual, statul alocă locuri bugetare la specialităţile cu profil pedagogic, dar nu este un secret pentru nimeni, că o bună parte dintre aceste locuri, rămân neacoperite, nesolicitate. Mult mai solicitate sunt specialităţile: biologie, chimie, fizică, matematică, informatică, istorie, etc. Aceste lucru se întâmplă nu doar din cauza faptlui că profesia de profesor nu este la modă şi nu-i solicitată, dar şi din cauza unor condiţii socioeconomice în care tânărul de astăzi trebuie să se integreze socioprofesional. Orice tânăr, care vine la studii, alege specialităţi, care îi permite ulterior o mai mare posibilitate de angajare. Deci specialităţile cu profil pedagogic sunt neatractive şi din cauza că limitează posibilităţile de anjagare.
  5. Această divizare, limitează formarea  în domeniul de spreciailitate ( matemetică, fizică, chimie, etc ) pentru cei care aleg Ştiinţe ale Educaţiei, reducând pregătirea la o perioadă de 2 ani de zile ( deoarece unul din cei 3 ani, este consacrat formării psihopedagogice) , este  absolut insuficientă pentru buna cunoaştere a unui domeniu fundamental.

Modificările propuse în Nomenclator, generează următoarele avantaje:

  • nu se dublează pregătirea specialiștilor în două domenii, ceea ce este convenabil din punct de vedere economic şi din punct de vedere al gestionării resurselor umane. Aceasta este deosebit de important, ținând cont de numărul scăzut de elevi și respectiv studenț;
  • trecerea la 4 ani de studii, permite de a pregăti un specialist cu cunoștințe vaste și profunde. Prezenţa unui tânăr în mediul universitar pe parcursul a 4 ani, este o plus valoare în formarea acestuia ca personalitate şi specialist;
  • o bună parte din ţările europene, inclusiv şi ţările limitrofe, îşi formează specialiştii în domeniile fundamentale şi în domeniul pedagogic, fără a diviza specialităţile, considerând că şi un profesor trebuie să aibă o pregătire temeinică în domeniul său de specialitate.

Considerăm că prevederile proiectului noului Nomenclator, privind formarea profesorilor, sunt argumentate şi ştiinţific, şi economic, şi social.

Prin intermediul acestui comunicat exprimăm opinia facultăţilor pe care le reprezentăm

Conferenţiar, dr. Adriana Cazacu,
decan al facultăţii Litere

Conferenţiar, dr. Viorica Gladchi,
decan al facultăţii Chimie şi Tehnologie Chimică

Profesor, dr. hab. Ion Gumenâi,
decan al facultăţii Istorie şi Filosifie

Profesor, dr. hab. Vladimir Guţu,
decan al facultăţii Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Conferenţiar, dr.Mihai Leşanu,
decan al facultăţii Biologie şi Pedologie

Conferenţiar, dr. Valentina Nicorici,
decan al facultăţii Fizică şi Inginerie

Conferenţiar, dr. Galina Rusu,
decan al facultăţii Matematică şi Informatică

Profesor, dr. hab. Ludmila Zbanţ,
decan al facultăţii Limbi şi Literaturi Străine

Documentul în original