Susţinerea tezei de doctor în istorie „Vestigiile arheologice din spaţiul carpato-nistrean în secolele V-III î.H. ca sursă a interpretării etnice”

Postat 28/02/2017 in categoria Anunturi

Se anunţă susţinerea tezei de doctor în istorie „Vestigiile arheologice din spaţiul carpato-nistrean în secolele V-III î.H. ca sursă a interpretării etnice

 

Pretendent: Andrei Corobcean

Conducător ştiinţific: Ion Niculiţă, profesor universitar, doctor habilitat în istorie

Consiliul ştiinţific specializat: D 30.613.01-02 din cadrul Universităţii de Stat din Moldova

Tema tezei: Vestigiile arheologice din spaţiul carpato-nistrean în secolele V-III î.H. ca sursă a interpretării etnice

Specialitatea: 613.01 – Arheologie

Data: 9 martie 2017

Ora: 14.00

Locul: mun. Chişinău, str. Mateevici, 60, Universitatea de Stat din Moldova, blocul IV, etajul II, sala 222.

 

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:

  1. Unele aspecte ale problemei reflectării diferenţelor etnice în variaţia stilistică a artefactelor. În: Tyragetia, s.n., vol. IV [XIX], nr. 1, 2010, pp. 263-272.
  2. Vestigiile secolelor V-III a. Chr. Din spaţiul Carpato-Nistrean ca sursă a interpretării etnice. Aspecte istoriografice. În: Tyragetia, s.n., vol. VIII [XXIII], nr. 1, 2014, pp. 275-286.
  3. Interpretări entice ale monumentelor funerare din interfluviul pruto-nistrean de la mijlocul mileniului I a. Chr. În: Acta Terrae Fogarasiensis, IV, 2015, pp. 13-24.

Rezumatul tezei

  1. Problematica abordată: Teza abordează problema interpretării etnice a materialului arheologic, atât dintr-un cadru spaţial-cronologic concret, cât şi sub aspect teoretic. Corelările ansamblurilor arheologice cu entităţile etnice din trecut implică un caracter interdisciplinar, astfel problema tratându-se din perspectiva arheologică, dar și din cea a antropologiei culturale. În mod special, este analizată chestiunea relevanței categoriilor concrete de vestigii arheologice ca surse ale interpretării etnice.
  2. Conţinutul de bază al tezei: Lucrarea conține 3 capitole. În capitolul 1 „Evoluția abordărilor etnice în interpretarea vestigiilor arheologice” sunt analizate particularitățile evoluției interpretărilor etnice ale materialului arheologic. Capitolul 2 „Structurile habitatului și practicile funerare din spațiul carpato-nistrean în secolele V-III a. Chr.” în contextul abordărilor etnice conține o analiză a complexelor de locuit și a ritualului funerar în contextul aprecierilor etnoculturale, cât și a problemelor definirii criteriilor etnicizante ale culturii materiale. În capitolul 3 „Variația stilistică a vestigiilor arheologice – criteriu al interpretării etnice” au fost evaluate valențele etno-determinative ale stilului ceramic și artistic, stabilindu-se posibilitățile interpretării etnice ale acestuia din perspectiva etnoarheologică.
  3. Principalele rezultate obţinute: 1) A fost realizată o sistematizare a abordărilor teoretice privind interpretările etnice ale materialului arheologic, pe de o parte și a abordărilor etnice ale vestigiilor arheologice din spațiul carpato-nistrean în al treilea sfert al mileniului I a. Chr. 2) A fost evaluată, în linii majore, relevanța principalelor categorii de vestigii din perspectiva interpretărilor etnice, utilizându-se pe larg datele etnografice și etnoarheologice; 3) S-a definit variația stilistică a vestigiilor în contextul impactului proceselor etnoculturale asupra configurațiilor din cultura materială; 4) În critica interpretării etnice a materialelor arheologice din cadrul spațial-cronologic investigat, au fost atrase datele etnoarheologice, demonstrându-se rolul acestora din urmă în argumentarea eficientă a corelărilor dintre ansamblurile arheologice și grupuri sau procese etnoculturale.