MASA ROTUNDĂ „COMPORTAMENTUL REPRODUCTIV AL FEMEILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA”

Postat 7/06/2018 in categoria Noutati

În perioada noiembrie-decembrie 2017 Departamentul de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială USM, împreună cu Centrul de Cercetări Sociale din cadrul aceleiași facultăți, au realizat cercetarea sociologică „Comportamentul reproductiv al femeilor din Republica Moldova” pe un eșantion național de 1964 respondente – femei de vârstă reproductivă din 5 generații (anii nașterii 1958-1962, 1968-1972, 1978-1982, 1988-1992 și 1998-2002) din 84 de localități rurale și urbane, inclusiv din municipiile Chișinău și Bălți (fără partea stângă a Nistrului și mun. Bender). Scopul acestei cercetări a fost de a investiga schimbările produse în comportamentul reproductiv al femeilor din generațiile selectate, precum și factorii care au influențat aceste schimbări, în vederea formulării unor concluzii ce ar contribui la dezvoltarea politicilor sociale și familiale cu impact pozitiv pe plan demografic, de asemenea în vederea evidențierii tendințelor în evoluția fertilității din țară etc. La culegerea datelor au fost implicați profesori, studenți, masteranzi și doctoranzi ai departamentului, colaboratori ai Universității Pedagogice de Stat „A.Russo” din Bălți și ai Colegiului Industrial-Pedagogic din Cahul.

Rezultatele acestei cercetării au fost prezentate de către coordonatorii studiului Maria BULGARU, doctor habilitat, profesor universitar și Oleg Bulgaru, doctor, conferențiar universitar, în cadrul Mesei Rotunde „Comportamentul reproductiv al femeilor din Republica Moldova”, care a avut loc la 17 mai 2018 în incinta Departamentului de Sociologie și Asistență Socială.

Cu un cuvânt de salut a venit decanul facultății Vladimir GUȚU, doctor habilitat, profesor universitar. La discuții au participat  reprezentanți ai Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Biroului Național de Statistică, Centrului Cercetări Demografice (AȘM), ONG-urilor ce activează în domeniul sănătății reproductive.

Rezultatele studiului și discuțiile din cadrul Mesei Rotunde au permis să fie făcute mai multe concluzii cu referire la situația demografică din țară, printre care se înscriu și următoarele:

  • Factorul principal, determinant, al actualei situații demografice este fertilitatea scăzută, rata totală a căreia rămâne în continuare sub nivelul înlocuirii simple a generaților (1,28 copii în 2016).
  • Declinul fertilității nu este în mod necesar consecința trecerii de la modelul familiei centrată pe copii la modelul familiei postmoderne cu puternice accente individualiste. Abordările tradiționale sunt încă persistente în viața  de familie din Republica Moldova.
  • Model al familiei, pentru respondentele studiului, rămâne a fi familia cu doi copii, aceștia continuând să dețină în familia moldovenească un loc central.
  • Familia și copilul rămân în continuare să fie puternic valorizați, atât de generațiile mai în vârstă, cât și de cele mai tinere, atât de femeile cu studii superioare, cit și de cele cu studii preuniversitare, atât de femeile cu venituri înalte, cât și de cele cu venituri mai joase, atât de femeile din sat cât și de cele din oraș. Familia și copilul au fost situate pe primul loc în cadrul altor valori importante, respectiv de circa 99% și 94% din respondente.
  • Schimbările produse în familie după nașterea unui copilul influențează în mod inevitabil decizia cuplului de a mai naște copii, mai multe femei fiind predispuse să nască următorul copil după doi, trei și mai mulți ani.
  • Vârsta medie a mamei la nașterea copiilor este în creștere la fiecare rang al copilului.
  • După cel de al doilea copil, crește semnificativ numărul respondentelor care s-au hotărât să nu mai nască copii.
  • Dispozițiile reproductive ale generaților 1980,1990, 2000 nu sunt atât de pesimiste, numărul mediu de copii planificat de acestea (2,21-2,30) depășindu-l pe cel de înlocuire simplă a generaților (2,1 copii). Generațiile menționate  ar putea introduce unele schimbări pozitive în evoluția comportamentului reproductiv de la etapa actuală în condițiile în care, prin politicile familiale, vor fi atenuate diversele probleme generate de factorii economici, sociali, culturali, psihologici etc. ce  împiedică  realizarea dispozițiilor reproductive.
  • Căsătoria este o valoare importantă pentru respondente, 72,4% din numărul total apreciind căsătoria ca o relație pentru toată viața. Există însă și un număr semnificativ de respondente care consideră că este normal ca o pereche să trăiască împreună chiar dacă nu planifică să se căsătorească – 48,4%, femeia ar putea să nască un copil chiar dacă nu are de gând să se căsătorească/să fie în concubinaj74,6%
  • Marea majoritate a copiilor, circa 95%, au fost născuți, totuși,  în cadrul căsătoriilor (în concubinaj –doar 4,2%), preponderent în cadrul primei căsătorii, vârsta medie a căreia este în creștere de la 21,77 ani (generația 1960)  la 22,01 (generația 1990).
  • Un factor important care influențează procesele de scădere a populației este migrația, în special cea externă, care produce dezechilibre în structura populației țărilor de origine.

Astfel, dacă ar avea o șansă, 19,8% din toate respondentele ar pleca peste hotare pentru totdeauna, iar 42,6% ar pleca pentru o perioadă oarecare, aceste intenții fiind în creștere concomitent cu întinerirea generațiilor.

  • Modificările suportate de familia moldovenească în ultimele decenii se înscriu într-o anumită măsură  în  cea de a doua tranziție demografică, fiind însă marcate, sub mai multe aspecte, de persistența abordărilor/valorilor tradiționale. Or, schimbările produse în comportamentele familiale nu coincid completamente cu trăsăturile specifice modelului familial din țările occidentale.

Rezultatele studiului vor fi prezentate amplu în raportul final al cercetării.

 

Oleg BULGARU,

Departamentul de |Sociologie și Asistență Socială