Conferința științifică internațională „CRIMELE COMUNISMULUI ȘI MEMORIA VICTIMELOR REGIMULUI TOTALITAR-COMUNIST. PROBLEME, REALIZĂRI, PERSPECTIVE DE CERCETARE”: eveniment de totalizare a cercetărilor Programului de Stat și prilej de articulare a noilor proiecte în domeniu

Postat 25/10/2018 in categoria Noutati

În data de 19 octombrie 2018, Universitatea de Stat din Moldova în cooperare cu Institutul de Istorie al MECC, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Universitatea de Stat „Al. Russo” din Bălți, Centrul de Cercetare a Genocidului și a Rezistenței din Lituania – Muzeul Ocupației și al Luptei pentru Libertate din Vilnius (Lituania) și Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet (România) a organizat conferința științifică internațională „Crimele comunismului și memoria victimelor regimului totalitar-comunist: probleme, realizări, perspective de cercetare”. Cercetători din România, Lituania și Republica Moldova au prezentat comunicări cu rezultatele investigațiilor științifice și au pus în discuție problemele istoriei și memoriei regimurilor totalitar-comuniste în estul Europei. Lucrările conferinței au fost inaugurate cu cuvântul de salut al prorectorului Universității de Stat din Moldova, prof. dr. hab. Florentin Paladi și al vice-directorului Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dr. Elena Postică.

Comunicările în plenul conferinței s-au referit la cercetările crimelor comunismului și memoriei victimelor regimului totalitar realizate în Centrul de Cercetare a Genocidului și Rezistenței din Vilnius (Lituania), Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet (România) și Centrul de Excelență Institutul ProMemoria, USM (Republica Moldova). Președinta Fundației Academiei Civice, acad. Ana Blandiana s-a referit la studierea fenomenului totalitarismului în contextul unui secol de istorie românească, din care peste 50 de ani au fost marcați de propaganda și crimele comunismului. Directorul General al Centrului de Cercetare a Genocidului și Rezistenței din Lituania, Teresė Birutė Burauskaitė, a prezentat despre experiența de cercetare a regimului totalitar-comunist din Lituania, oferind o analiză comparativă asupra victimelor după principiul apartenenței etnice și astfel extinzând limitele cunoașterii în acest domeniu prin referință la alte contexte istorice. Directorul Centrului de Excelență Institutul ProMemoria, prof. dr. hab. Anatol Petrencu a adus în atenția publicului problema surselor de cercetare a fenomenului totalitarismelor în cazul RSS Moldovenească. Directorul proiectului Programului de Stat „Traumă, strategii de supraviețuire şi probleme de reintegrare socială în memoriile victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească. Cercetări în raioanele din centrul Republicii Moldova”, dr. conf. univ. Ludmila D. Cojocaru, USM a prezentat comunicarea „Istoria represiunii politice și a deportărilor în masă ca experiență la vârsta copilăriei”, menționând că memoriile și experiența de viață a minorilor din familiile supuse represiunilor staliniste au profilat temeiurile unei noi direcții de cercetare, iar „perioada sovietizării forțate în RSS Moldovenească a avut consecințe de lungă durată în viața persoanelor minore, descendente din familii deportate, părinți încarcerați în lagăre sau condamnați la pedeapsa capitală de către regim”. Directorul proiectului Programului de Stat „Foametea organizată și represiunile pe motiv confesional în memoriile victimelor regimului totalitar-comunist în RSS Moldovenească. Cercetări în localitățile din nordul Republicii Moldova”, dr. conf. univ. Lidia Pădureac, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți a prezentat rezultatele cercetării „Foametea organizată de regimul comunist în RSS Moldovenească – crimă imprescriptibilă contra umanității”, atrăgând atenția mediului academic și a societății civile din Republica Moldova că „lipsa unor practici imuabile privind comemorarea victimelor foametei şi educaţia ocazională în acest domeniu sporesc factorii de risc pentru ştergerea treptată din memoria colectivă a catastrofei produse de fenomenul foametei […], primele consecinţe nefaste se fac vizibile prin ruptura în comunicare dintre generaţii şi prin apatia parţială a mediului social faţă de evenimentele din anii 1946-1947 în istoria Basarabiei”.

În Sesiunea de Comunicări moderată de dr. hab. prof. Anatol Petrencu au fost prezentate subiecte și probleme pasibile să încurajeze abordarea interdisciplinară și comparativă în studierea fenomenului totalitarismelor și a memoriei victimelor regimului totalitar. Astfel, Andrea Dobes, cercetător, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistentei, Sighet (România) a prezentat o perspectivă muzeografică a studierii spațiilor carcerale din România comunistă prin comunicarea „Spații carcerale în România comunistă. Penitenciarul Sighet (1950-1955)”. Ioana Boca, director executiv al Fundaţiei Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, a vorbit despre experiența românească în vederea recunoașterii traumei comunismului în contextul european al culturii memoriei, prezentând comunicarea „Memorialul Sighet, jubileul de 25 de ani”. Despre importanța contextului comemorativ întru adresarea unor probleme dureroase și, uneori, incomode societății de astăzi, a vorbit Robert Fürtös, muzeograf șef, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistentei din Sighet (România) prin comunicarea „Fruntași basarabeni în detenție la Sighet”. La același subiect a prezentat Virginia Ion, secretar științific, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistentei, Sighet (România) prin alocuțiunea „Familii reprimate în România comunistă”. Din perspectiva cercetărilor interdisciplinare, dr. conf. univ. Zinaida Bolea, USM a prezentat comunicarea „Defense psihice în procedura reamintirii traumatismului social”, conchizând că „în materialele de istorie orală identificăm un scenariu comun în amintirile deportaților, scenariu care include atât o similitudine factuală, cât și una afectivă, realitate importantă pentru validarea memoriei traumatizante a deportaților.” Contextul prodigios al interdisciplinarității a fost întreținut prin comunicarea colegilor din Lituania, Eugenijus Peikštenis, Directorul Muzeului Ocupației și al Luptei pentru Libertate, Vilnius, Lituania și Gintarė Jakubonienė, Șefa Departamentului Memorial, Centrul de Cercetare a Genocidului și a Rezistenței din Lituania prin comunicarea „Cercetări arheologice ale crimelor regimului comunist. Experiența lituaniană”. La fel, reuniunea științifică internațională a prilejuit prezentarea primelor rezultate de cercetare realizate în cadrul Programului de Stat prin comunicarea „Un prim bilanț al rezultatelor cercetării practicilor și culturii memoriei post-totalitare în Republica Moldova în perioada anilor 2015-2018”, semnată de conf. univ. dr. Virgiliu Bîrlădeanu, secretarul științific al Programului de Stat, prin care se menționează că „dincolo de neînțelegerile de ordin juridic sau financiar cu care se confruntă până în prezent victimele deportărilor și represiunilor politice în procesul de reabilitare, edificarea unei culturi comemorative de esență europeană rămâne a fi una din formele principale de (re)cunoaștere, de asumare și detașare de trecutul sovietic totalitar.”

Masa Rotundă, moderată de Ioana Boca, Violeta Kolonaitienė și Virgiliu Bîrlădeanu, în timpul căreia au fost prezentate concluziile conferinței, a oferit contextul pentru trasarea noilor proiecte și direcții de cooperare. La lucrările conferinței au participat profesori universitari și reprezentanți ai tinerei generații de cercetători de la Universitatea de Stat din Moldova și de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, antrenați în desfășurarea lucrărilor științifice ale Programului de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”, coordonator prof. Anatol Petrencu.

Evenimentul a fost însoțit de prezentarea unui nou volum din colecția „Arhivele Memoriei”: Lidia Pădureac (editor), Arhivele memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii. Documente. Studii de caz. Vol. III, tom 2. Cercetări realizate în localităţile din nordul Republicii Moldova. Chişinău: Ed. Balacron.

În cadrul aceleiași acțiuni, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în cooperare cu echipa de cercetare a Programului de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” și Ambasada Republicii Lituania la Chișinău, a fost inaugurată Expoziția „Război după război: rezistenta antisovietica în Lituania în anii 1944-1953” a Muzeului Ocupației și Luptei pentru Libertate din Vilnius, Lituania.

 

01 (2)

02

03

06

09

10

11a

12

14

16

19

24

30

31