Română
Русский
Centrul de Cercetări în Filosofie Teoretică, Filosofie Practică și Epistemologie Aplicată al USM organizează marți, 24 iunie 2025, între orele 11.00 – 13.00, seminarul de cercetare în cadrul căruia cercetătorul, doctor Laura PRICOP va susține prelegerea publică cu titlul: „Structuri proxy și modelarea computațională a sensului în corpusuri textuale”.
Short Bio
Dr. Laura PRICOP este cercetător în domeniul eticii și filosofiei comunicării la Institutul de Cercetări Interdisciplinare al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Expertiza sa include medical humanities și aplicarea filosofiei într-un cadru interdisciplinar urmărind validarea epistemologică a convergențelor dintre reflecția filosofică și alte domenii ale cunoașterii, în special medicina, artele și științele comunicării.
Cercetările sale recente se concentrează pe promovarea practicilor de comunicare critică și interpretativă în domeniul sănătății prin corelarea principiilor etice cu cele ale logicii; pe analiza conceptelor de suferință și boală în literatură și artele vizuale; precum și pe explorarea utilizării logicii în cadrul new humanities, în scopul dezvoltării unor instrumente conceptuale și metodologice inovatoare.
A publicat articole în reviste precum History and Philosophy of the Life Sciences, International Journal of Communication Research, Short Film Studies și Bulletin of Integrative Psychiatry.
A fost science communication manager al rețelei internaționale de cercetare COST CA16211 – RECAST (2017–2021). Din 2019 este expert evaluator pentru Research Executive Agency (Comisia Europeană), iar din 2024 și pentru European Science Foundation.
Este editor al revistei Open Philosophy și deputy editor al Bulletin of Integrative Psychiatry.
Rezumat prezentare
Această contribuție, situată în sfera studiilor interdisciplinare (sau, mai precis, a filosofiei interdisciplinare), își propune să clarifice structura argumentării de tip proxy și modul în care aceasta este utilizată în cadrul științelor umaniste digitale. Deși cercetarea în domeniul new humanities se bazează adesea pe adaptarea măsurilor și argumentelor proxy pentru selectarea și interpretarea datelor, aceste mecanisme epistemice au fost până acum doar parțial teoretizate. Care sunt aceste măsuri și argumente? Cum sunt ele construite? Cum pot fi justificate? Și cum poate fi verificată validitatea lor?
Punctul de plecare al reflecției de față îl constituie rețeaua complexă de asocieri pe care argumentul proxy o dezvăluie, aducând în prim-plan dinamica dintre propoziții, entități și atribute concepute în spațiile ficționale. Această analiză oferă noi perspective asupra aplicării logicii în cadrul științelor umaniste digitale, prin identificarea unor forme de interacțiune conceptuală ce permit revalorizarea logicii ca instrument metodologic în analiza textelor și reprezentărilor digitale.
