English
Русский
Interviu cu Crina Vicol, doctorandă la specialitatea științifică „Chimie ecologică”, anul III, Școala doctorală Științe chimice și tehnologice, deținătoare a Bursei de excelență a Guvernului RM 2021
V.P.: Vorbiți-ne despre dvs. De unde provine Crina? Din ce familie? Cine v-a dat un nume atât de inspirat?
C.V.: M-am născut în satul Dominteni, raionul Drochia – un sat amplasat în valea râului Cubolta. Dintotdeauna am considerat acest loc unul pitoresc, special, poate datorită râului din apropierea casei, poate datorită șesurilor mari și pline cu păpădii primăvara. Am plecat din sat la o vârstă fragedă la învățătură, însă am păstrat impregnate adânc în suflet frumusețile locului de baștină. Acum, când pot face comparația dintre mine și soțul meu care s-a născut în apropierea Codrilor Tigheciului, îmi dau seama cât de profunde sunt urmele pe care le lasă în noi spațiul geografic în care ne-am născut. Am avut mereu bolta senină deasupra capului și cerul plin de stele. Poate că, în mare măsură, din acest motiv prefer să mă aflu în spațiile deschise, sunt sociabilă și prietenoasă.
Am crescut cu părinții și buneii. Îmi amintesc că, mică fiind, atunci când mă luau cu ei la muncă în câmp, bunica – pe atunci directoare de grădiniță, mă învăța poezii, acesta fiind un fel de joc al nostru.
Părinții mei sunt oameni simpli, dar de bună credință. Am învățat mai mult din faptele și comportamentul lor decât din vorbe. Ei au fost și rămân exemplu de bunătate și cumsecădenie pentru mine, de respect și bunăvoință. Le sunt recunoscătoare pentru educația pe care mi-au oferit-o, pentru dragostea, curajul pe care mi l-au insuflat și pentru că mă susțin și mă vor susține mereu.
Când am întrebat-o pe mama de ce m-a numit Crina, mi-a răspuns că i-a plăcut mult numele. Totuși, eu vreau să cred că m-au numit așa și fiind inspirați de frumusețea și gingășia crinilor sălbatici care creșteau din abundență în acele timpuri pe văile de la baștina mea.
V.P.: Am descoperit la Crina Vicol o perseverență de invidiat pentru obținerea studiilor superioare, cu urmarea tuturor treptelor: licență, master, doctorat, cu aprofundarea cunoștințelor în domeniul chimiei. Ce v-a determinat să alegeți chimia ca profesie și să țintiți cele mai înalte aspirații din domeniu?
C.V.: Această alegere este rezultatul muncii asidue proprii, precum și a unui număr considerabil de persoane, care conștient sau mai puțin conștient, au putut să-mi influențeze dezvoltarea personală.
În primul rând, ar trebui să menționez un pedagog foarte bun pe care l-am avut în gimnaziu – dna Cornelia Zavat. Dumneaei ne-a format o bază temeinică la disciplina chimie, astfel mai mulți colegi de-ai mei au ales această cale, aplicând la USM, la Facultatea de Chimie și Tehnologie Chimică.
În liceu mi-a plăcut chimia și am depus maxime eforturi pentru a excela. Din acest motiv, mi-am ales chimia la BAC, chiar dacă am absolvit profilul umanist.
Deja la universitate – Universitatea Academiei de Științe a Moldovei, am adorat chimia! Am avut parte de profesori buni, datorită cărora am putut să-mi completez cu succes cunoștințele. Am avut și am o pasiune pentru chimia analitică și pentru disciplinele care conțineau probleme legate de mecanismele de reacție. În prezent, cunoștințele pe care le-am acumulat le pot utiliza cu succes în efectuarea cercetării inițiate.
O influență considerabilă asupra formării mele ca specialist și o susținere deosebită am avut din partea distinsei doamne dr. hab. Aculina Arîcu – directorul Institutului de Chimie. Am fost în echipa dumneaei de cercetare la etapa de licență și masterat, studiind metodele de sinteză a compușilor biologic activi, pornind de la substraturi naturale. Dna Arîcu a fost profesorul care, probabil, a crezut cel mai mult în mine și în puterile mele, totodată, a avut așteptări mari de la mine, la înălțimea cărora a trebuit să urc, muncind asiduu, căci nu puteam în niciun fel să compromit această încredere.
Crescând ca tânăr chimist într-un asemenea mediu (Facultatea de Științe Exacte de la UnAȘM din cadrul Institutului de Chimie), printre mulți specialiști remarcabili și cunoscuți în Moldova și fiind receptivă la tot ce mi s-a oferit în calitate de studentă, era de așteptat că în această sferă mă voi simți în largul meu, încrezută și capabilă să îmi aduc aportul.
V.P.:De ce ați ales pentru ciclul de doctorat anume chimia ecologică?
C.V.: În copilărie, țin minte că le-am spus părinților: „…eu voi fi ecolog când voi crește mare”. Nu mă refer acum la ambiție, mă refer la un stil de viață. Inconștient, la început, principiile ecologice mereu au fost prezente în familia mea. Dintotdeauna am avut un respect, o îndatorire față de natură. Mă străduiam să nu poluez aruncând gunoi pe jos, mai ales plastic și le îndemnam pe prietenele mele să procedeze la fel.
Să am o responsabilitate față de mediul înconjurător nu a fost o alegere pentru mine, a fost o normalitate. În timp, lucrurile nu s-au schimbat. Într-o lume tot mai poluată, ecologia îmi oferă o liniște morală. Pe de altă parte, chimia este un stimul intelectual și o provocare. Combinația dintre acestea două este uimitor de antrenantă pentru mine. Faptul dat m-a făcut să nu regret nicio clipă că am ales anume chimia ecologică pentru ciclul de doctorat.
V.P.: Care sunt direcțiile de cercetare cu perspectivă din domeniul chimiei ecologice?
C.V.: Chimia ecologică este știința care studiază procesele fizico-chimice și chimico-biologice care formează compoziția chimică a mediului ambiant adecvat valorii biologice de habitat. Domeniul chimiei ecologice țintește să studieze și să ofere soluții pentru combaterea problemei poluării în diverse medii – apă, aer, sol etc. Respectiv, aici se deschide un spectru foarte larg de direcții de cercetare, toate actuale, din cauză poluării masive care are loc în ultimii ani. După părerea mea, direcția de cercetare cu perspectivă este diferită de la om la om. Această alegere depinde, în mare parte, de subdomeniul în care studentul se simte competent și experimentat și de dorința de a-și aduce aportul într-o direcție de cercetare anumită.
V.P.: Vorbiți-ne despre interesele dvs. științifice. Cum au ajuns în vizorul dvs.? Cine v-a îndrumat?
C.V.: Antioxidanții sunt un subiect destul de popularizat în ultimii ani pe Internet. Când dl profesor Gheorghe Duca mi-a propus această temă de studiu, am fost destul de entuziasmată, dar și îngrijorată de ideea: „Oare ce aș putea să aduc nou, actual și util la acest subiect atât de mult studiat?” Atunci, dl academician care este un manager admirabil, cu o experiență semnificativă în calitate de conducător de doctorat, mi-a spus ca am un an la dispoziție să înțeleg subiectul și să decid, dacă vreau să continuu această cale. A urmat o perioadă de studiu al literaturii de specialitate, de întruniri cu dl profesor Duca și dezbateri privind subiectul dat, o perioadă plină de revelații și provocări până când am putut să închegăm o temă generală care era interesantă, actuală și realizabilă în Republica Moldova.
Faptul că eu am putut să cunosc mai întâi temelia problemei, apoi să-mi formulez independent obiectivele și sarcinile de lucru, m-a făcut să fiu mai implicată și mai preocupată de cercetarea dată. Îi sunt recunoscătoare dlui profesor Duca pentru că mi-a oferit libertatea de alegere și care, cu implicațiile necesare, a dirijat acel șir de idei spre ceva realizabil.
V.P.: Povestiți-ne despre tema de doctorat aleasă de dvs. Cât de utile și actuale sunt cercetările efectuate de dvs.? Care sunt perspectivele de aplicare în practică a acestora?
C.V.: Convingerile mele în legătură cu un stil de viață ecologic au la bază ideea că natura este perfectă și că tot acolo pot fi găsite soluții la majoritatea problemelor societății, inclusiv problemele de sănătate. Respectiv, din start am știut că nu voi încerca să inventez ceva mai bun decât a făcut natura – elixirul vieții sau să găsesc piatra filosofală. Scopul meu a fost să studiez natura, ca, după modelul ei, să pot oferi unele abordări noi.
Tema pe care am ales-o se referă la efectul sinergic dintre unii antioxidanți și acizii organici din struguri, iar noutatea subiectului dat constă în acest efect sinergic, care este relativ nou pentru cercetările din Moldova. Relativ nou, deoarece, pe plan mondial, s-au făcut studii pe diferite sisteme care includ antioxidanți, determinându-se sinergismul, aditivitatea sau antagonismul dintre aceștia. Respectiv, termenul dat este cunoscut pentru oamenii de știință moldoveni, dar totuși studii ample la acest subiect nu sunt făcute în țară.
Conceptul de sinergism antioxidant constă în combinarea mai multor compuși care împreună au un efect antioxidant mai mare decât suma activităților antioxidante individuale ale acestora. Desigur că situația poate fi total inversă, atunci ne vom referi la antagonism. Studiile au demonstrat că prezența efectului sinergic este dependentă de combinarea potrivită a compușilor și de concentrația acestora. Dar cel mai interesant este faptul că multe cercetări confirmă ideea că concentrațiile optime pentru apariția efectelor sinergice sunt cele găsite în natură, în fructe, legume, ierburi etc.
O idee mai subtilă a acestei lucrări este de a încuraja consumul de produse naturale în detrimentul aditivilor alimentari sau a vitaminelor comercializate, despre care multiple cercetări au arătat că pot provoca daune sănătății. Pentru aceasta urmează să adun suficiente argumente experimentale și să demonstrez ipoteza dată.
Această inițiativă poartă în sine un oarecare risc pentru mine ca doctorandă, și, mai cu seamă, pentru dl profesor Duca în calitate de conducător științific și îndrumător. Sunt extrem de recunoscătoare pentru asumarea acestui risc și pentru încrederea pe care d-lui a avut-o în mine și în această idee, pe care, mai apoi, a propus-o spre cercetare întregului Laborator de Chimie Fizică și Cuantică din cadrul Institutului de Chimie, din care fac și eu parte. Faptul dat mi-a oferit șansa să valorific potențialul din mine, dar și potențialul acestei idei.
De multe ori sunt întrebată de ce am ales pentru studiu anume antioxidanții din struguri. După cum a menționat dl profesor Duca, după declararea independenței, în Republica Moldova s-au continuat acele direcții de cercetare care nu erau tocmai specifice zonei date. Pe de altă parte, conform datelor oficiale, în 2019, în Republica Moldova au fost produse 658726 tone de struguri și cultivate 118594 ha de viță de vie, Moldova fiind una din țările unde cultura strugurilor și producerea vinurilor prezintă interes economic strategic. Calitatea produselor din struguri este o problemă stringentă pentru sănătate, economie și imaginea țării noastre. Din acest motiv noi am ales să cercetăm antioxidanții din cultura cea mai reprezentativă a țării noastre.
V.P.: Ce v-a motivat pe dvs. să alegeți să faceți doctoratul la USM?
C.V.: USM-ul rămâne, pentru mulți elevi și studenți, prima variantă atunci când aleg să facă studii superioare în Moldova. Probabil, asta se datorează istoriei de decenii a universității, imaginii bune și popularității instituției, profesorilor exigenți și studenților bine pregătiți etc. Deși am absolvit licența și masteratul la UnAȘM/USDC, mereu am apreciat înalt USM-ul, deoarece majoritatea îndrumătorilor mei sunt absolvenți ai Universității de Stat din Moldova.
Acum, la doctorat, sunt bucuroasă să fac parte din marea familie a USM, mai ales, să profit de potențialul prețios al profesorilor de aici, deoarece rezultatele lor științifice, actualmente, îmi sunt de mare ajutor în ceea ce privește partea experimentală și teoretică.
V.P.: În ce mod vă va folosi doctoratul în cariera propusă?
C.V.: Pentru un cercetător, doctoratul este doar prima etapă. În afară de formarea mea ca specialist, aceste studii îmi permit să învăț foarte multe: să-mi organizez eficient timpul și lucrul, să stabilesc contacte și să colaborez cu alți cercetători, să identific idei noi de cercetare și să elaborez proiecte în baza lor, să scriu articole științifice, să lucrez cu o echipă de cercetare și/sau în cadrul uneia etc.
Cariera în știință este, în general, foarte avantajoasă. Ea permite un grad foarte mare de libertate, întrucât cercetătorii pot alege independent subiectele de studiu, timpul pe care sunt gata să-l petreacă la un proiect, echipa cu care să lucreze etc. De asemenea, această sferă de activitate nu este specifică doar unei țări sau regiuni, ci este destul de internaționalizată, ceea ce permite o implicare mult mai semnificativă, precum și colaborări cu grupuri de cercetare din întreaga lume.
V.P.: Ce experiențe noi ați obținut în cadrul doctoratului?
C.V.: Pentru etapa de doctorat, cred că distinctivă este posibilitatea (poate chiar și cerința) să lucrezi în diferite echipe de cercetare și să cunoști mulți specialiști remarcabili. Aceasta este o experiență foarte educativă. Deseori, am fost în situația când fluxul de informații și de idei mă depășeau, dar niciodată nu m-a speriat aceasta.
În calitate de doctorandă, am ocazia să particip la diverse activități științifice sau să contribui la organizarea lor. Desigur, în această privință există și o cerință strictă față de doctoranzi de a participa la un număr anumit de conferințe naționale/internaționale, simpozioane, seminare, școli de vară etc.
O experiență deosebită pe care am trăit-o anul trecut a fost cea în cadrul Școlii de vară Green Chemistry Summer School, organizată în Italia, dar derulată on-line din cauza pandemiei. În cadrul acesteia am avut ocazia să ascult lecții minunate ale marilor cercetători și profesori internaționali: Laureatul Premiului Nobel în Chimie ‒ profesorul Jean Marie Lehn; profesorul Paul Anastas ‒cunoscut ca părintele Chimiei Verzi și elaboratorul celor 12 Principii ale Chimiei Verzi; Christopher Brett ‒ Președintele IUPAC și alți oameni de știință care au descoperiri și cercetări cu impact la nivel mondial. Un moment foarte special și motivant a fost atunci când unul din participanți i-a adresat o întrebare profesorului Anastas: „Actualmente, tot mai mulți tinerii privesc în viitor cu pesimism și anxietate în contextul schimbărilor climatice și a eșecului în respectarea principiilor sustenabilității. Cum am putea să privim aceste probleme cu speranță și optimism? (Eng.: Currently, the youths have been looking at the future with growing pessimism and anxiety with concerns regarding climate change and the failure to follow sustainability. How can we look at these problems with hope and optimism?). Am atras atenția asupra acestei întrebări, deoarece deseori mi-am pus-o mie însămi și nu găsisem un răspuns care să mă scoată din dilema morală în care mă aflam. Atunci, am rămas plăcut surprinsă și încurajată de răspunsul oferit de Paul Anastas: „…ar trebui să ne simțim norocoși că suntem în viață, deoarece noi trăim într-un timp al consecințelor, într-o perioadă când avem posibilitatea de a ne aduce contribuția. Când trăiești în timpul unui pericol maxim, trăiești, de asemenea, timpul când lumea are cea mai mare nevoie de tine. (Eng.: …we should feel lucky to be alive, because we are living in a consequential time, in a time that we have the ability to have an impact. When you are in the time of maximum danger, you are, also, in the time when the world needs you the most.) Această replică mi-a oferit răspunsul pe care îl căutam de mult timp și neclintitul entuziasm de a continua, de a munci pentru a-mi aduce contribuția.
V.P.: V-ați trasat noi obiective de atins în cariera dvs.?
C.V.: Sunt conștientă că în această sferă de activitate limite nu sunt. Nu poți cunoaște prea mult! Totuși tind să devin, cel puțin, un specialist format și independent în domeniul pe care mi l-am ales. Pentru aceasta, mi-am pus ca scop să obțin cât mai multă experiență de muncă în diverse echipe de cercetare, să asimilez metode noi de lucru, de analiză, de studiu. Intenționez să activez în laboratoare de peste hotare, ca, mai apoi, să pot aplica cunoștințele acumulate la derularea proiectelor în Moldova.
Subiectul fenomenului de sinergie are un potențial de studiu foarte mare. Pot fi cercetate sisteme diferite, compuse nu doar din antioxidanți și/sau acizi organici, ci implicând diverse clase de compuși întâlniți în regnul vegetal. Respectiv, vreau să obțin destulă experiență pentru a fi capabilă să formez o echipă alcătuită din tineri studenți și specialiști interesați de tema dată de cercetare. Sper că în așa fel îmi voi aprofunda studiile în descoperirea mecanismelor de interacțiune a compușilor în cazul unor combinații sinergice. Astfel, aș putea să ofer o abordare diferită a aplicării antioxidanților și, sper eu, un argument în plus în favoarea consumului de produse naturale.
V.P.: Ce vă inspiră pentru cercetări, cum vă revigorați psihologic, fizic pentru lucrul asupra disertației?
C.V.: Pentru cercetări mă inspiră, în primul rând, natura. Am ajuns la unele revelații și idei noi, doar încercând să cunosc natura, să-i înțeleg și conștientizez legitățile și echilibrele. Apoi, după studierea aprofundată a literaturii de specialitate, descopeream argumentarea acelor idei.
În al doilea rând, sunt puternic impulsionată de tutorii mei și specialiștii din cadrul Institutului de Chimie cu care lucrez. Găsesc în ei aceeași dorință neîncetată de a căuta adevărul și aceeași credință că prin intermediul științei ne putem apropia mai mult de el.
Mă revigorează mult discuțiile. Deseori, se întâmplă să avem un dialog cu dl profesor Duca sau cu alți colegi, în care se dezbat niște rezultate experimentale, o metodă de lucru, o problemă științifică etc., și părerea mea este că anume atunci se face „știință”, anume în acele momente sunt generate idei noi, idei bune.
V.P.: Cum vă odihniți? Aveți destinații, locuri preferate?
C.V.: Mă odihnesc citind, de obicei, literatură clasică, dar atunci când găsesc articole de specialitate care îmi par interesante, mă revigorez și simt incitarea de a cunoaște și cerceta.
Ca majorității tinerilor curioși îmi plac călătoriile, iar destinația preferată este marea, probabil, pentru liniștea, simplitatea și libertatea pe care o exprimă. Și aici sunt perfect de acord cu marele autor Thomas Mann, care a scris în cartea sa „Casa Buddenbrook”: „…Mi-e tot mai dragă marea […] Dar ce fel de oameni sunt aceia care preferă monotonia mării? Cred că sunt oameni care au observat prea îndelung și prea adânc cât de complicate sunt procesele lăuntrice, pentru a nu cere înainte de toate cel puțin un lucru celor exterioare: simplitate…
V.P.: Ce le-ați dori generațiilor noi de studenți-cercetători?
C.V.: Studenților le-aș dori să investească cât de mult pot în dezvoltarea lor personală, deoarece un om inteligent este un om liber… liber de a alege, liber de a acționa după voința proprie.
Tinerilor care aleg calea cercetării le-aș spune ceea ce mi s-a sugerat și mie la început: dacă ai înțeles că această îndeletnicire nu-ți oferă plăcere, atunci pleacă fără regret. Dar dacă știi că asta vrei să faci, atunci dedică-te muncii în totalitate, pentru că răsplata va fi pe măsură.
V.P.: Dvs. personal aveți reguli simple pe care le urmați și care pot face lumea mai curată și o pot schimba înspre bine?
C.V.: În familie avem mai multe reguli care au devenit obișnuințe și care ar fi fost imposibil de respectat, dacă soțul meu ar fi gândit diferit de mine. Avem ambii încrederea că prin lucruri mici putem aduce schimbarea. Sperăm că prin exemplul acestor acțiuni vom putea influența măcar oamenii din anturajul nostru.
În general, regulile nu sunt multe, iar, datorită simplității lor, se respectă cu strictețe:
- Ne străduim să nu irosim mâncare, apă, electricitate și alte resurse.
- Când mergem la magazin procurăm produsele care au mai puține ambalaje sau nu au deloc.
- Am cusut pungi speciale destinate procurării fructelor, legumelor sau altor alimente pentru a evita procurarea săculețelor din plastic.
- Mergem la magazin cu rucsacul sau o geantă destinată cumpărăturilor.
- Depozităm produsele în frigider în vase reutilizabile, cum sunt caserolele, și nu în pungi din plastic.
- Sortăm gunoiul în dependență de posibilitățile pe care ni le oferă urnele de colectare din preajma casei.
- Anual, la inițiativa soțului, mergem la casa lui părintească pentru a sădi stejari în pante sau în zone mai problematice.
V.P.: Salutabile și de urmat pentru toată lumea aceste reguli ale familiei dvs. Ne-am bucurat să o cunoaștem pe Crina Vicol, tânăra cercetătoare de la specialitatea științifică „Chimie ecologică”, anul III, Școala doctorală Științe chimice și tehnologice, deținătoare a Bursei de excelență a Guvernului RM 2021, dar în special să descoperim verticalitatea și neclintitul ei entuziasm de a continua să muncească pentru a-și aduce contribuția de cercetător, de om la responsabilizarea omenirii față de mediul înconjurător, la căutarea și găsirea soluțiilor pentru îmbunătățirea acestuia tot în natură, care e perfectă.
Interviul a fost realizat de Viorica Pistrui, specialist principal în cadrul Serviciului Imagine și Relații Publice al USM