Română
EnglishLa 23 august 2021, la Universitatea de Stat din Moldova, în Sala Senatului a avut loc ședința festivă de deschidere a Conferinței științifice internaționale, intitulată „30 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova”. La eveniment au participat: președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, Excelența Sa Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Doctor Honoris Causa al USM, Bartlomiej Zdaniuk, consilierul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova Vitalii Timiș, deputați din primul Parlament al Republicii Moldova ș. a.
Conferința îşi propune să analizeze importanța celor trei decenii de istorie a Republicii Moldova ca stat independent, să realizeze o retrospectivă istoriografică a evenimentelor de dinainte și după semnarea declarației de Independență a țării noastre, să facă o analiză a situației geopolitice, a consecințelor conflictului din regiunea transnistreană, să identifice soluții pentru problemele de identitate existente în Republica Moldova. În acest scop au fost invitaţi o serie de specialiști care vor surprinde din perspectiva domeniilor de expertiză cei 30 de ani de existență a statului independent Republica Moldova, realizând o analiză contrastivă și comparativă a celor două perioade din jurul anilor 1991 și 2021.
Sesiunea științifică a fost deschisă de dr., conf. univ. Igor Șarov, rectorul USM, care a vorbit despre semnificația declarației de Independență a Republicii Moldova și a evidențiat rolul pe care l-a avut Universitatea de Stat din Moldova în evenimentele din anii 1988-1991, ea continuând să fie și după 1991 epicentrul mișcării pentru apărarea idealurilor și valorilor naționale.
Profesorul universitar Anatol Petrencu a menționat că proclamarea Independenței și ruperea din URSS a fost punctul culminant al mișcării de renaștere națională a românilor basarabeni, iar „acest eveniment trebuie analizat după aceste trei decenii de la înfăptuirea lui, pentru a ne aminti ce visuri am avut atunci, să urmărim parcursul, realizările și eșecurile țării noastre și să sugerăm niște recomandări actualei guvernări.”
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, precizând că se află aici într-o dublă ipostază — de invitat și de absolvent al Facultății de Istorie a USM, a subliniat cât de importantă este capacitatea de a analiza, de a avea o gândire critică și de a vedea cum evenimentele istorice pot avea o proiecție în prezent și în viitor. „Treizeci de ani pentru istorie nu este o perioadă atât de mare, dar este suficient pentru a face o analiză, pentru a veni cu niște concluzii. Sunt prezenți aici deputații din primul Parlament al Republicii Moldova; noi avem luxul de a-i asculta, de a-i auzi și de a înțelege care au fost aspirațiile oamenilor atunci, într-un moment istoric concret. Analiza și concluziile sunt foarte pertinente pentru momentul pe care îl trăim astăzi. O concluzie a istoricilor ne-ar oferi și nouă, exponenților clasei politice, o foaie de parcurs către reformele pe care le promovăm.”
Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, E.S. Bartlomiej Zdaniuk, în mesajul de salut adresat participanților la conferință, a subliniat că: „Ziua de 23 august 1939 este o zi care va rămâne pentru totdeauna blestemată pentru popoarele noastre, cel al Republicii Moldova și cel al Poloniei; este o zi în care a fost semnat un pact odios între două puteri, care apoi a dus la război, la înrobirea mai multor popoare, inclusiv a popoarelor noastre. Noi, polonezii, suntem alături de Republica Moldova, chiar în această perioadă, ca niște camarazi de nenorocire, ca victime ale pactului Ribbentrop-Molotov, dar și uitându-ne împreună spre viitor. Vă dorim ca viitorul Republicii Moldova să fie unul cât mai strălucitor posibil.”
În luarea sa de cuvânt, consilierul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova Vitalii Timiș, făcând o retrospectivă succintă a evenimentelor de acum 30 de ani din țara noastră și din Ucraina, a constatat că ambele popoare au început reconstrucția statală în condiții similare. „În acești 30 de ani unele dintre fostele republici ale URSS au făcut un salt impresionant, devenind membre ale Uniunii Europene, NATO. Deși Republica Moldova și Ucraina nu se numără printe aceste istorii de succes, țările noastre nu au înregistrat un regres, în sensul că nu au alunecat către totalitarism. Îmi exprim speranța că peste 10 ani, participanții la o conferință asemenănătoare vor avea mult mai multe motive să privească cu optimism în viitor”.
Membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, prim-vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova (1990-1994), senator în Parlamentul României în perioada 2016-2020, Ion Hadârcă, a susținut prelegerea cu tema „Fastul și meandrele independenței moldovenești”.
Despre „Declarația de Independență a Republicii Moldova – temei juridic al reunificării naționale” a vorbit prof. univ., dr. hab., deputat în Parlamentul Republicii Moldova în perioada 1990-1994, Alexandru Arseni.
Conferința face parte din seria de manifestări științifice prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la fondarea Universității de Stat din Moldova.
