Română
EnglishData de 29 noiembrie este considerată de Banca Națională a Moldovei cel mai important pas întreprins de la obținerea independenței Republicii Moldova. Cu această ocazie studenții Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării (FJȘC) au participat la un atelier de instruire cu genericul: „Cum ajung banii în circulație”.
În cadrul acestui atelier, expertul Băncii centrale, Corneliu Crețu le-a relatat studenților despre elementele de siguranță ale monedei naționale.
„Cu adevărat pe data de 29 noiembrie, s-au împlinit 28 de ani de la introducerea leului moldovenesc în economia reală, în economia Republicii Moldova. Deci cum ajung banii în circulație? Banca Națională în calitate de Bancă centrală are rolul de a emite în exclusivitate pe teritoriul Republicii Moldova bancnote și monede metalice ca mijloc de plată. Respectiv aceasta este stipulat și în articolul 57 a legii 548 din 21.07.1995. Totodată, Banca Națională își organizează imprimarea bancnotelor și monedelor metalice și ia atât măsuri pentru păstrarea în siguranță a acelor neemise, cât și retragerea și distrugerea bancnotelor și monedelor metalice care sunt cu un grad sporit de uzură”, a subliniat Corneliu Crețu, reprezentantul Băncii Naționale din Moldova.
Studenții Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării s-au arătat interesați de subiectele abordate de reprezentantul Băncii Naționale, Corneliu Crețu, adresându-i întrebări la final.
Magdalena Toderici, studenta anului III a FJȘC, afirmă că: „Această întâlnire, mi-a stârnit curiozitatea, deoarece majoritatea dintre noi folosesc banii zilnic, dar nu știam cu exactitate toată procedura de emitere a acestora, cum sunt verificate monedele și într-un final puse la dispoziția publicului. Ce ține de elementele de securitate, majoritatea dintre noi știam acest lucru. Ceea ce am aflat eu nou, ține de gravura monedelor de metal și zimții datorită cărora putem face diferența dintre monedele de 1, 2, 5 și 10”.
„A fost cu adevărat o informație interesantă și cel mai important necesară, pentru că despre bani se poate vorbi veșnic, și mai sunt și un instrument folosit zilnic, și despre așa momente precum schimbul bancnotelor uzate sau despre careva caractere care definesc o bancnotă falsă trebuie de vorbit pentru că e ceva actual și important”, susține studentul anului II al FJȘC, Ion Borșci.
O altă studentă a anului II, Maria Cojocaru, menționează că în cadrul acestei întâlniri a reușit să afle multe informații utile despre bancnotele și monedele metalice.
„A fost super, mi-a plăcut, în general am aflat lucruri noi, mai ales ceea ce ține de aceste monede metalice, care înlocuiesc bancnotele de 1, 2, 5, 10 lei, rolul adevărat al acestora este de a rezista în timp. Am aflat că nu putem folosi banii care din greșeală au nimerit în mașina de spălat, pentru că la detectarea veridicității, aceștia nu vor avea acele semne ce le determină autenticitatea. Totodată, credeam până acum că banii deteriorați e neapărat să-i duci la Banca Națională, însă acum am aflat că pot face asta la orice bancă. Mă bucur că am reușit să-l întreb pe domnul expert, cum aș putea face rost de o monedă comemorativă nominală de 50 de lei”.
Acest format al întâlnirii-seminar a fost util atât viitorilor jurnalişti, care au avut posibilitatea de a adresa întrebări de interes unui reprezentant al Băncii Naționale, cât şi unui specialist în domeniul bancar, pentru a înţelege problemele care preocupă generaţia tânără de jurnaliști, căci este extrem de important pentru viitorii jurnaliști să poată oferi publicului larg informații din prima sursă utile, interesante, bine documentate.
USM susține informarea studenților din prima sursă, căci este foarte importantă pentru formarea viitorilor specialiști. Cu atât mai prețioase experiențele de acest tip pentru viitorii jurnaliști, care trebuie să conștientizeze că scrierile jurnalistice au o putere deosebită de a influența mințile a mii de oameni, de a forma opinia publică etc.
Aflați mai multe curiozități despre leul moldovenesc
