English
Русский
Lucia Veste – din 2013 și până în prezent: lector universitar, Departamentul Lingvistică romanică și comunicare interculturală, Facultatea de Litere, Universitatea de Stat din Moldova; cercetătoare cu teza de doctor „Dimensiunea sincretică a discursului publicitar: abordări semiotice și pragmatice” (în baza limbii franceze contemporane), susținută recent; premiantă la concursul Teza mea în 180 de secunde, ediția 2021 (locul II).
Olesea Moiseev: USM-iștii sunt mereu în top. Tentați de provocări, demonstrează iscusință și competență. Povestiți-ne ce v-a determinat să alegeți studiile la USM?
Lucia Veste: Făcând o retrospectivă, îmi dau seama că întotdeauna am acordat, necondiționat, prioritate Universității de Stat din Moldova. Mi-am format aceste convingeri în copilărie, interacționând cu primii profesori (formați, aproape în unanimitate, la USM) și descoperind primele manuale școlare, dicționare, suporturi gramaticale, culegeri de probleme etc., elaborate și ele, în mare parte, de profesori și conferențiari de la USM. Ulterior, am avut marele noroc și deosebita onoare de a cunoaște titanii din spatele acestor nume.
Astfel, la absolvirea liceului, alegerea instituției de învățământ superior a fost cumva prestabilită, pentru mine, și indiscutabilă. Iar, astăzi, de pe treapta experienței pe care o am în cadrul acestei universități, pot afirma cu certitudine că 13 ani în urmă am făcut cea mai corectă și fericită alegere. Sunt mândră că fac parte din echipa USM-iștilor care, într-adevăr, sunt în top și pe bun merit.
O.M.: Dorim să cunoaștem despre formarea Dvs. profesională și despre carieră. Cum vă simțiți la USM? Ce responsabilități aveți?
V.: Formarea mea profesională și cariera sunt strâns legate de USM, al cărei prag l-am pășit, pentru prima dată în 2008. Trei ani mai târziu, am obținut diploma de licență, la specialitatea „Limba și literatura franceză și limba engleză” (Științele educației), Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (actualmente – Litere). Imediat după absolvirea studiilor de licență, m-am înscris la programul de master „Studii franceze”, la aceeași facultate, pe care l-am finalizat în 2013. În tot acest parcurs academic am fost apreciată, motivată, susținută de mentorii pe care i-am avut și care continuă să mă inspire și astăzi. Îmi amintesc cu mult drag de orele la master, „delicioase” la propriu și figurat, în care eram „alintați” atât gnoseologic, cât și gustativ. Această atmosferă prietenoasă și loială, aproape familială, ne-a motivat să perseverăm și să excelăm. Fiind studentă, am avut ocazia să particip la diverse concursuri, să mă implic activ în varii activități extracurriculare care m-au făcut să progresez rapid și eficient. În perioada studiilor, am reușit să susțin examenul DALF C1 la limba franceză, am fost angajată la o școală din Chișinău, iar în ultimul an de master – și la Alianța Franceză din Moldova, în calitate de profesoară.
După master, am fost invitată să rămân la Catedra de Filologie Franceză „Grigore Cincilei”, astăzi Departamentul de Lingvistică romanică și Comunicare interculturală. Ceva timp, am cumulat frumos trei posturi: secretară și asistent universitar la USM și profesoară la Alianța Franceză din Moldova, până când, în 2015, am fost provocată să candidez la o bursă de studii în cadrul Școlii doctorale de Lingvistică Romano-Germanică și Literatură universală și comparată, USM.
Etapa studiilor doctorale a fost cea mai frumoasă și fericită perioadă din viața mea, care mi-a oferit multiple avantaje și oportunități. Am fost onorată să conlucrez cu personalități notorii din domeniul lingvisticii și glotodidacticii, atât din țară, cât și de peste hotare: prof. Ion Guțu (conducător de doctorat), prof. Adrian Ghicov, prof. Angela Roșca, prof. Alina Ganea (România), prof. Jacques Moeschler (Elveția), prof. Antoine Auchlin (Elveția) ș.a.. Am beneficiat și de o bursă de studii în Geneva, Elveția, pentru un an academic. La finalizarea studiilor doctorale, în 2021, am susținut teza de doctor în filologie.
Astăzi, continui să activez la USM, Facultatea de Litere, Departamentul Lingvistică romanică și Comunicare interculturală, altfel zis la Alma Mater. Sunt responsabilă de mai multe cursuri cu predare în limba franceză, la licență („Lexicul textului francez și comunicarea orală”, „Fonetica limbii franceze”, „Comunicarea scrisă”, „Semantica textului francez”, „Lingvistica textului francez”, „Lexicul și gramatica limbii franceze”) și la master („Pragmatica”). Paralel cu activitatea didactică, particip la organizarea simpozioanelor, conferințelor și colocviilor; sunt implicată în diverse comisii, inclusiv cea de evaluare în cadrul Olimpiadei republicane la limba străină și în sesiunile examenelor DELF/DALF etc. Responsabilitățile actuale îmi permit să-mi realizez vocația de profesor și, totodată, sunt un temei de perfecționare continuă.
O.M.: Printre cei zece finaliști ai concursului „Teza mea în 180 de secunde” sunteți și Dumneavoastră. Ce impresii aveți despre acest eveniment?
L.V.: Concursul „Teza mea în 180 de secunde” este inspirat din Three Minute Thesis (3MT®), conceput de către Universitatea din Queensland, Australia; iar din 2014 se organizează în peste 20 de ţări francofone din lume. Republica Moldova se află la cea de a doua ediție a acestui concurs.
Finala națională din acest an a fost organizată de Reprezentanța din Chișinău a Agenției universitare a Francofoniei (AUF), în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova (MECC), Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC), Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău, Centrul de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” și Orange Moldova.
Scopul acestui concurs este promovarea și dinamizarea cercetării, consolidarea dialogului dintre știință și societate, precum și valorificarea culturii francofone în mediul universitar din Republica Moldova. În acelaşi timp, competiţia este şi un exerciţiu binevenit de comunicare publică pentru doctoranzi, unul din obiective fiind vulgarizarea științei.
O.M.: La ediția din acest an, a doua, ați obținut premiul II. Ce v-a determinat să participați la acest concurs?
L.V.: Am acceptat provocarea de a participa, cu doar câteva zile înainte să aibă loc evenimentul, iar prezența mea scenică a fost mai mult o improvizare. Recunosc că am fost determinată, în mod special, de invitația insistentă a organizatorilor. Am acceptat cu mici ezitări și astăzi, post-factum, nu regret deloc.
În linii generale, orice concurs trebuie perceput drept o experiență inedită, o valorizare a calităților și competențelor personale. Competițiile călesc, echilibrează emoțional, revelează talente, alteori – puncte slabe. În plus, ele sunt o ocazie minunată de îmbogățire spirituală și intelectuală, grație oamenilor de valoare întâlniți. Indiferent de rezultatul final, fiecare participant are de câștigat. Iar ieșirile regulate din zona de confort, însoțite de muncă, tenacitate, inspirație, entuziasm și curaj, mai devreme sau mai târziu, vor da și roade.
O.M.: Misiunea valoroasă – de a aduce știința mai aproape de public, ați încheiat-o cu succes. A fost greu?
L.V.: Nu pot zice că a fost o misiune grea. Cunoscând limba franceză, care a fost limba de comunicare în cadrul acestui concurs, nu am avut bariere lingvistice. Nici blocaje psiho-emoționale nu am întâlnit; or, comunicarea este una din competențele fundamentale pe care am dezvoltat-o la facultate.
Aducerea științei mai aproape de public, prin tehnici de vulgarizare, mi-a reușit datorită experienței profesionale de predare/ învățare, care mi-a format deprinderea de a adapta permanent conținuturi.
Iar competențele retorice și de persuasiune derivă, inclusiv, din obiectul cercetării mele de doctorat – discursul publicitar.
O.M.: Cum apreciați cultura comunicării științifice la nivel autohton?
L.V.: La nivel universitar, comunicarea științifică este promovată prin simpozioane, colocvii, conferințe naționale și cu participare internațională, publicații în reviste științifice de profil din țară și de peste hotare, colaborare interuniversitară, lecții publice ținute de somități internaționale – membri de onoare ai departamentelor și Doctori Honoris Causa, USM. Aceste evenimente implică participarea activă atât a doctoranzilor, a personalului academic, precum și a studenților. Tinerii sunt invitați să participe anual la conferințele științifice studențești, la susținerea tezelor de licență, master și doctorat, având posibilitatea de a publica comunicări în „Analele științifice ale USM”.
La nivel național, tinerii cercetători au ocazia de a se înscrie la concursuri, precum „Teza de doctorat de excelență a anului”, „Teza mea în 180 de secunde” ș.a. Astfel, în pofida mijloacelor modeste de care dispunem ca stat, se încearcă totuși o valorificare și dezvoltare a culturii comunicării științifice. Contează însă și motivația, disponibilitatea și implicarea personală a fiecăruia.
O.M.: Titlul tezei dumneavoastră de doctorat este „Dimensiunea sincretică a discursului publicitar: abordări semiotice și pragmatice (în baza limbii franceze contemporane)”. Explicați-ne succint chintesența temei.
L.V.: În teza mea de doctorat am cercetat discursul publicitar în contextul noilor perspective de interpretare pragmatică-inferențială. Scopul principal a fost de a explica complexitatea și, deseori, ambiguitatea discursului publicitar care diferă semnificativ de formele vechi de publicitate; și de a analiza procesul de comunicare-interpretare lingvistică, în cazul acestui discurs.
În urma studiului efectuat, am putut conchide că actul de comunicare publicitară este, sine-qua-non, o căutare a pertinenței optime, exprimată prin efortul cognitiv de interpretare și efectele contextuale obținute. Echilibrul efect-efort sau surplusul de efecte obținute atestă pertinența unui discurs. Respectiv, orice dezechilibru sau depășirea efortului investit cauzează non-pertinența pragmatică a discursului. Evident că procesul de comunicare (non)-lingvistică este influențat de mai mulți factori personali, sociali, precum și de context, circumstanțe – aspecte analizate și descrise în lucrare, care au determinat elaborarea unor taxonomii, tipologii, algoritme, formule de calcul etc.
Una din concluziile finale este că, în general, orice act de comunicare ne implică, în mod inconștient, într-un proces de căutare a pertinenței optime, în sensul său pragmatic.
O.M.: Ce îndemn aveți pentru tinerii cercetători și doctoranzii din țara noastră?
L.V.: Știința și cultura sunt valori atemporale. Orice investiție intelectuală sau psiho-cognitivă, în acest sens, este merituoasă, pertinentă și inegalabilă. Nimic nu se compară cu plăcerea unei cercetări: ore în șir petrecute în biblioteci, sute de surse consultate, relecturi interminabile ale celor scrise, modificări/corectări/completări permanente în textul tezei, publicarea primelor rezultate în culegeri științifice, participări la conferințe etc. Toate aceste activități, deși destul de solicitante, înaripează, responsabilizează, organizează; îți inspiră curaj, abnegație, perseverență; te formează ca personalitate. Cu cât mai mult avansezi în cercetare, cu atât mai vizibilă este schimbarea, atât în plan științific, cât și emoțional. Cel puțin din această perspectivă se merită efortul. Nemaivorbind de inestimabila colaborare, în tot acest parcurs academic, cu Oameni de calitate, Profesori și Savanți în domeniul de cercetare ales. Posibilitatea de a învăța din sugestiile și observațiile acestor Domnii este extrem de valoroasă.
Mulți ar putea face o carieră științifică; or, spațiul basarabean este pe cât de mic, pe atât de bogat în resurse umane cu un înalt potențial intelectual. Dacă aveți acest vis, nu ezitați să vă lansați. Prin curaj, muncă, continuitate, dragoste și încredere, succesul nu va întârzia să vină.
O.M.: Vă mulțumim pentru interviu! Succesul Dumneavoastră inspiră și motivează pentru creație, iar prin exemplul propriu demonstrați că performanța începe la USM! Multe realizări și provocări pe viitor!
Interviul a fost realizat de Olesea Moiseev, specialist în cadrul Serviciului Imagine și Relații Publice al USM.