Rezultatele micro-proiectelor studenților Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova au fost prezentate la conferința de presă „Ghetoul din Chișinău – păstrarea memoriei”, dedicată comemorării a 80 de ani de la crearea ghetoului din Chișinău

În cadrul conferinței de presă „Ghetoul din Chișinău – păstrarea memoriei”, dedicată comemorării a 80 de ani de la crearea ghetoului din Chișinău, care a avut loc la agenția de știri INFOTAG, au fost prezentate rezultatele micro-proiectelor studenților Facultății de Istorie și  Filosofie a Universității de Stat din Moldova. La conferință au participat președintele Comunității Evreiești din Republica Moldova, Alexander Bilinkis, deputatul Mihai Popșoi, directorul Centrului de Cercetare de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite, Paul Shapiro, care a transmis un mesaj video, doctorul în științe istorice Diana Dumitru și lectorul la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, doctor în științe, Galina Corman. 

Participanții la conferința de presă s-au referit la importanța păstrării memoriei victimelor ghetoului și a crimelor care au avut loc în ghetoul din Chișinău, au accentuat unanim asupra necesității studierii Holocaustului în instituțiile de învățământ din Republica Moldova și a organizării unor evenimente de informare și sensibilizare a generațiilor tinere. 

Prezentă la eveniment, Galina Corman, doctor în științe, lector la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, s-a referit la proiectul internațional „Cartografierea Ghetourilor: Grodno – Cernăuți – Chişinău”, inițiat de Institutul de Cultură și Istorie Germană din Europa de Sud-Est la Universitatea Ludwig-Maximilian din München cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei în cadrul „extinderii cooperării cu societatea civilă a țărilor Parteneriatului estic și a Rusiei”. La acest proiect, care s-a desfășurat în perioada octombrie-decembrie 2020, au participat 20 de studenți din Ucraina, Belarus și Republica Moldova. Tinerii au avut ocazia să transfere cunoștințe despre memoria colectivă și istoria ghetoului de la Chișinău. Prin măsurarea, localizarea, documentarea caselor, piețelor, studierea soartei evreilor și a vieții în ghetou, au fost create trei materiale jurnalistice: „Cartografierea ghetoului”, „Pietre de poticnire” și „Ghetoul de la Chișinău: Cartografierea suferințelor umane”. Aceste materiale au fost prezentate în școli, pentru a perpetua memoria victimelor și a transmite aceste cunoștințe generațiilor viitoare. Rezultateale micro-proiectelor studenților Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova sunt disponibile la acest link: https://ghettos.digital/micro-projects-chisinau. 

Amintim că, în vara anului 1941, pe teritoriul actual al Republicii Moldova existau 49 de lagăre de concentrare şi ghetouri. Cele mai mari lagăre din Moldova se aflau în satele Vertiujeni – 23 000 de oameni, în Secureni – 20 000 de oameni, în Edineţ – 13 000 de oameni, dar şi în Chişinău. Lagărul din capitală se afla nu departe de centrul istoric orașului. Din cei 11.000 de evrei plasați în 1941 în acest ghetou, la sfârșitul răsboiului, au fost găsite doar șase persoane. 

Crimele regimului nazist, de pe urma cărora au avut de suferit zeci și sute de mii de oameni de națiuni diferite, trebuie aduse la cunoștința cetățenilor, iar tema Holocaustului trebuie scoasă din arhive. Totodată, elevii și studenții trebuie educați în spiritul toleranței față de reprezentanții altor etnii, pentru a evita repetarea acelor timpuri tragice greu de imaginat.