1. Tradițional, discipolii USM sunt cei care asigură piața muncii cu profesioniști, specialiști cu o înaltă pregătire academică. Care au fost oportunitățile Dvs. de angajare și cum v-ați acomodat necesităților practice ale profesiunii?

Eu am absolvit Facultatea de Drept a USM cu 37 de ani în urmă. Profesia de jurist în acea perioadă era la mare căutare. După absolvirea facultății, am fost angajată la Judecătoria Supremă a RSSM, în calitate de consultant. În lipsa unei instituții speciale de pregătire a judecătorilor, Judecătoria Supremă îndeplinea această funcție prin angajarea cadrelor tinere, care după o perioadă de activitate, de regulă, erau numiți judecători. Majoritatea judecătorilor din țară au trecut școala Curții Supreme de Justiție. Aici erau selectați absolvenții cu cea mai înaltă medie academică. Îmi amintesc cu mare respect de Nicolae Chiseev, pe atunci președinte al Colegiului penal al Judecătoriei Supreme care, la fiecare raport asupra unei spețe, obligatoriu te întreba cum este abordat acest subiect în teorie. Deci, veneam la raport și cu conspectele de la facultate. Cu noi se discuta ca și cu profesioniștii, iar cunoașterea profundă a materiei era absolut necesară. Ulterior, această regulă o foloseam și eu când aveam studenți la practică: pentru orice speță supusă soluționării în instanță solicitam studenților și expunerea teoretică a problemei. Am fost apreciată și, la rândul meu, am apreciat tot timpul pe cei care cunosc dreptul nu numai la general, dar și în profunzime, au spirit de analiză și capacitate de sinteză.

  1. Performanța și excelența academică sunt apreciate și la mare căutare. Absolvirea USM-ului v-a marcat viața profesională?

USM a fost considerată dintotdeauna cea mai prestigioasă  instituție de învățământ superior din țară. La timpul meu, USM era unica instituție din țară care pregătea juriști. Ulterior, au apărut mai multe instituții, care aveau facultate de drept, dar să fiu sinceră, am apreciat tot timpul studenții de la USM, care aveau o pregătire net superioară față de studenții de la alte instituții.

  1. Tinerețea și studenția sunt perioade absolut extraordinare, dinamice în viața unui om. Ce amintiri aveți Dumneavoastră din anii de studenție din cadrul Universității de Stat din Moldova?

Anii de studenție au fost cei mai frumoși ani din viață. Pe de o parte, nu mă mai aflam sub  tutela părinților – odată cu admiterea la Universitate, am părăsit casa, satul natal – și m-am simțit matură, independentă, capabilă să-mi gestionez viața. Pe de altă parte, în această perioadă am trăit cele mai intense emoții și am înscris în memorie cele mai frumoase amintiri. Am învățat a trăi în comunitate – căminele studențești erau ca o mare familie, unde toți se cunoșteau, se ajutau, iar perioada de pregătire pentru examene se transforma într-o platformă de dezbateri științifice între studenți. Conspectele celor sârguincioși erau la mare căutare.

  1. Studiile și formarea profesională se datorează iscusinței și măiestriei profesorilor. Care dintre aceștia și prin ce v-au marcat pe parcursul anilor de studenție?

Dragostea față de profesia aleasă o datorez, în mare parte, profesorilor de la facultate – regretaților Victor Volcinschi, Gheorghe Chibac, Constantin Florea și altor profesori notorii pe atunci.

Venind la facultate, mă simțeam ca la un curs de limbi străine, unde se vorbea cu niște termeni absolut necunoscuți mie. Primul an de facultate a fost dificil, tocmai pentru că a presupus însușirea limbajului juridic, învățarea acestei limbi străine a dreptului.

Îmi amintesc de primele seminare de „Drept privat roman”, pe care le-am făcut cu regretatul profesor Victor Volcinschi. Eram mirată că romanii aveau reguli pentru orice întâmplare a vieții, reguli sau norme de drept care disciplinau societatea, multe pe care le utilizam ca și cutume fără să conștientizez însemnătatea lor. Ideea dreptului roman era că regulile nu ar trebui sa fie mai multe decât e nevoie; or legile proaste fac să nu fie respectate legile bune.

Domnul Gheorghe Chibac era genul de profesor căruia nu-i plăcea să-i vorbești mult, așa cum o fac unii juriști, ci concret, la subiect și cu definiții clare. Regula de aur: precizia dă concretețe lucrurilor.

Profesor Constantin Florea mi-a rămas în amintire cu exemplele sale clasice de practică judiciară, dar și prin maniera sa de a prezenta cursul liber, descătușat.

De la acești profesori, dar și de la alții, pe care nu i-am numit, deși merită și ei tot omagiul, am învățat că dreptul este un sistem normativ întemeiat pe valori. Fiecare normă juridică este fundamentată pe o anumită valoare. Rostul juristului este nu numai să descopere construcția tehnică a normei de drept. Rostul cel mai important este să identifice valoarea pe care este fundamentată norma și, după aceea, să interpreteze norma și să o aplice.

Sunt mândră, că peste ani, cu profesorii mei – Victor Volcinschi și Gheorghe Chibac – am lucrat în grupul de lucru pentru modernizarea Codului civil, dar și în comisiile pentru susținerea examenelor de absolvire, a tezelor de licență.

  1. Pasiunea pentru domeniul dreptului adaugă valoare pregătirii profesionale. De unde vine dragostea Dumneavoastră pentru drept?

În școală eu am fost lider, președinte al comitetului școlar. Deseori, comitetul școlar se transforma într-o judecată tovărășească, unde era discutat comportamentul colegilor de școală, care într-un mod sau altul încălcau regulile stabilite, nu se pregăteau de lecții, admiteau alte abateri de disciplină școlară, iar eu ca președinte propuneam soluții de sancționare. De fapt, se înfăptuia o judecată morală, dar valorile morale erau foarte arbitrare, fiindcă fiecare are morala sa, modul său de gândire și comportament. Atunci am înțeles că a judeca pe cineva e o activitate foarte responsabilă și că cel care judecă nu are dreptul la eroare. Mie îmi lipseau cunoștințele și experiența, ceea ce m-a determinat să merg la Facultatea de Drept.

La facultate am însușit că dreptul nu este numai arta de a face dreptate, este și arta de a face bine. Altfel spus, nu există dreptate, dacă ea nu este subsumată ideii de bine. O dreptate mecanică, o egalitate mecanică, ar putea, de multe ori, să ducă la un rău. Ca să poți să dai dimensiunea adevărată a dreptății, a echității, trebuie să o subsumezi întotdeauna ideii de bine. Anume pasiunea de a face bine, de a face dreptate m-a și adus la Facultatea de Drept.

  1. Vă mai aduceți aminte de ce ați ales USM și cât de ușor a fost să fiți admisă la studii?

Pe timpul când am decis să fac studii superioare, unica instituție din țară unde exista Facultate de Drept era Universitatea de Stat din Moldova. Fiindcă numărul de locuri la facultate era limitat, concurența era foarte mare. Pentru admitere se susțineau patru examene. Privilegiați erau medaliștii, care susțineau un singur examen, cu condiția să ia nota maximă. Eu am absolvit școala medie cu medalie de aur și, astfel, am fost admisă la universitate în urma susținerii unui singur examen.

  1. Ați devenit o personalitate notorie a țării noastre. Cum ați reușit să îmbinați studiile și să vă bucurați de tinerețe?

Nu mă consider personalitate notorie, sunt sigură că mai sunt multe de făcut în această viață, pentru a rămâne în istorie. Dar tot ce am obținut până acum, o datorez muncii depuse, curajului meu de a mă afirma. În toate etapele vieții mele am muncit mult, cu dăruire de sine. În timpul studiilor, nu ieșeam din biblioteci, iar când am devenit judecătoare, nu mai știam de zile de odihnă – practic, lucram și sâmbetele, și duminicile, așa cum, de altfel, fac și acum. Totuși, în acea perioadă am reușit să citesc multe cărți bune, să merg la spectacole, la concerte, să mă bucur de viață. Apropo, la un spectacol mi-am cunoscut și viitorul soț, tot jurist de profesie, care a absolvit aceeași facultate și cu care am întemeiat o familie durabilă, am crescut doi copii frumoși, cu care ne mândrim.

  1. Studenții și absolvenții sunt barometrul performanțelor USM. Ce impresii aveţi despre Alma Mater în prezent?

Spre marea mea bucurie, eu nu am întrerupt relațiile cu Facultatea de Drept a USM. Mai mulți ani am fost președinta Comisiei de susținere a examenului de licență și, respectiv, am o viziune clară despre pregătirea studenților la USM. Cu mândrie pot să afirm că din an în an pregătirea este tot mai bună. Se datorează atât interesului mare față de această profesie, cât și cadrelor didactice. USM desfășoară și o vastă activitate științifică. Pentru specialiștii în drept sunt la mare căutare „Tratatul de drept penal” al profesorului Serghei Brînza, „Comentarii științifice la noul Cod Civil” ale profesorului Octavian Cazac, dar și multe lucrări ale altor profesori. Cercetările științifice efectuate de către profesorii USM aduc plusvaloare activităților practice pe multe domenii.

  1. În timpul de față, sistemul educațional din țară urmează un anume model care este concentrat doar pe dezvoltarea de competențe. La ce să apeleze tinerii pentru a găsi un echilibru între presiunea de a deveni un specialist necesar pe piața muncii și pasiunea pentru un anume domeniu, chiar dacă e mai puțin căutat, solicitat?

Fiecare persoană este responsabilă pentru propria viață. Alegerea profesiei ține de această responsabilitate. Ca să fii competitiv, trebuie să-ți placă profesia. Nu pot să îi înțeleg pe cei care absolvă facultăți la modă și apoi nu se regăsesc în profesie.

  1. Din perspectiva experienței valoroase a activității Dvs. ce sfaturi le puteți da actualilor și viitorilor studenți, pentru a-și construi reușit istoria vieții lor?

De regulă, tinerii consideră că lucrul cel mai  nefericit pe care îl poate face un adult este să dea tinerilor sfaturi de viață. Totuși, „înțelepciunea practică” este un ingredient ce nu trebuie sa lipsească din educația tinerei generații. Pot eu să dau sfaturi tinerilor din perspectiva „înțelepciunii practice”, adică a experienței acumulate? Pentru a răspunde la această întrebare, ar trebui să evoc pe scurt această experiență. Mă ocup de drept din momentul în care am început să studiez acest domeniu ca studentă – așadar, de peste 40 de ani. După absolvirea Facultății de Drept a USM, am fost încadrată în muncă la Judecătoria Supremă a Republicii Moldova în calitate de consultantă, iar din 1987 activez ca judecătoare. Am început activitatea de judecătoare la Judecătoria raionului Sovietic al capitalei (ulterior, sectorul Botanica), unde am deținut și funcția de președinte, iar din 2014 activez ca judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. În paralel, mi-am adus aportul la crearea Institutului Național al Justiției, fiind membră a primului Consiliu INJ. De la fondarea INJ sunt și formator pe mai multe materii de drept. În această perioadă, am reușit să lucrez și la câteva ghiduri pentru judecători: „Copiii neantului”, an. 2005; „Adopția, pas cu pas”, an. 2007; „Ghidul grefierului”, an. 2010; „Manualul judecătorului pentru cauze penale”, an. 2013; Suport de curs „Implementarea legislației cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie”, an. 2018; „Îndrumar cu privire la aplicarea pedepsei pe categorii de infracțiuni”, an. 2021. Statul a apreciat munca mea și dăruirea pentru sistem cu înalta distincție de stat „Ordinul de Onoare”.

Recunosc că am reușit toate acestea pentru că mi-a plăcut mult profesia. Deci, un prim sfat pentru actualii și viitorii studenți: să alegeți corect profesia, cea care v-ar aduce satisfacție sufletească.

Pentru a te menține în justiție, dar și în alte domenii, sunt necesare cunoștințe profunde. Studiile la facultate sunt baza, temelia acestor cunoștințe, care neapărat trebuie aprofundate pe parcurs. În practică, m-am ciocnit de foarte multe ori cu situații, când pentru a rezolva corect un litigiu, pentru a-i înțelege esența, era necesar să apelez la teorie, adică să recapitulez ceea ce am învățat la facultate. Cunoașterea de ansamblu și cunoașterea în profunzime a dreptului te ajută să fii specialist bun.

Pentru a construi reușit istoria vieții, mai este necesară și munca asiduă. Fără a munci mult nu poți obține prea multe. A munci înseamnă a învăța bine la facultate, apoi a te dărui profesiei, adică a trăi cu profesia.

Pentru toate domeniile, dar în special pentru juriști, este necesar să fii integru, corect, curajos, perseverent – abilități pe care fiecare student trebuie să le cultive din primul an de studii. Și, cel mai important: nu lăsați să treacă timpul pe lângă voi.

  1. USM împlinește anul acesta 75 de ani de la fondare. Ce mesaj vreți să transmiteți Almei Mater – Universitatea de Stat din Moldova?

75 de ani este o vârstă onorabilă. Mulți dintre cei care au absolvit Universitatea de Stat din Moldova nici nu au trăit atâția ani pe pământ. Universitatea a ajuns la această vârstă datorită rezistenței sale la schimbările sociale, fenomenele care au tulburat societatea moldovenească. USM a rezistat tuturor schimbărilor. În această perioadă, au apărut și au dispărut mai multe instituții de învățământ superior, care încercau să facă concurență USM, dar Universitatea de Stat din Moldova și-a continuat activitatea neclintit, promovând ambițios conceptul de școală superioară modernă, centru de educație, cercetare și cultură.

Rezistența la tulburările din societate a fost posibilă, în mare parte, datorită corpului profesoral, care a rămas fidel instituției, dar și celor care au ales sa facă studii la această universitate și să-i ducă slava mai departe. Pentru acești profesori, pentru cadrele tinere, pentru cei care contribuie la întreținerea fizică a instituției, am o singură urare: să rămână în continuare fideli, integri și curajoși. Le mai urez sănătate și prosperitate, putere de muncă și cât mai multe realizări.

Universitatea de Stat din Moldova 2026 © All Rights Reserved