English
РусскийURBANIAK Kryzsztof, dr., Facultatea de Drept, Universitatea din Bergen, Norvegia, a intervenit cu un discurs la tema: Electronic voting implementation prospects. New trends, old problems [Perspectivele implementării votului electronic. Noi tendințe, vechi probleme]. Chestiunea votului electronic este pe larg discutată, atât în contextul proceselor electorale, cât și în cel al referendumurilor. Votul electronic este unul dintre cele mai interesante domenii științifico-practice, care oferă posibilitatea examinării gradului de protecție a datelor, a capacităților tehnologiilor informaționale de a prezice și preveni anumite riscuri. Există diferite sisteme de vot electronic, implementate în diferite sisteme juridice. Acesta oferă multiple avantaje: sunt confortabile, din punctul de vedere al gestionării timpului, locația nefiind decisivă pentru posibilitatea de a exercita votul, votantul urmând a avea la sine doar un dispozitiv electronic și acces la internet pentru a putea vota etc. Totuși, nu pot fi neglijate și anumite vulnerabilități, legate de divizarea societății (persoane tinere/persoane în etate; comunitatea urbană/comunitatea rurală), riscul intimidării persoanei în momentul nemijlocit al votării, anumite aspecte de securitate etc. Prin urmare, implementarea sistemul electronic de votare mai poate fi îmbunătățit.
ZALESNY Jacek, dr. hab., expert în cadrul Centrul Științific Național, Universitatea din Varșovia, Polonia, a abordat subiectul: Политическая власть судов. Конституционные суды как участники государственного политического процесса [The political power of the courts. Constitutional courts as participants of the state political process], [Puterea politică a curților. Curțile Constituționale în calitate de participanți la procesul politic de stat]. În prezent, devine tot mai accentuat faptul că, la nivelul național al diferitor sisteme juridice, Curțile Constituționale nu sunt independente, activitatea și deciziile acestora fiind influențate politic. Subiectul a fost tratat din perspectiva principiului checks and balances, indisolubil legat de principiul constituțional al separării și colaborării puterilor, precum și de cel al protecției drepturilor omului. Constituția este și trebuie să fie fundamentul drepturilor omului și garanția fundamentală a acestora. Controlul constituționalității legilor este un subiect sensibil pentru contemporaneitate și, în acest proces, garanțiile constituționale privind protecția drepturilor omului și a funcționării aparatului de stat, trebuie strict respectate. Nu poate fi delimitată activitatea practică a autorităților publice de sistemul de valori și paradigme, sistemul axiologic al persoanelor implicate fiind relevant. Diversitatea sistemelor axiologice ale judecătorilor constituționali contribuie la asigurarea pluralismului de gândire, generează dezbateri pe subiecte juridice.
KOLOMYETS Tetyana, dr., prof. univ., decan al Facultății de Drept al Universității Naționale din Zaporojie, Ukraina, membru corespondent al Academiei Naționale de Științe Juridice a Ucrainei, a prezentat un discurs la tema: Право лица на допуск к государственной службе в условиях цифровизации публичного управления: опыт Украины [The right of a person to access to public service in the context of digitalization of public administration: the experience of Ukraine], [Dreptul persoanei de a accede în serviciul public în contextul digitalizării administrației publice: experiența Ucrainei]. A fost analizat cadrul normativ-juridic al Ucrainei cu privire la accederea la o funcție publică, una dintre cerințele speciale, fiind cunoașterea limbii de stat, și nu doar la un nivel uzual. În august 2021 a fost schimbată esențial paradigma accesului la funcție publică, din perspectiva posedării limbii de stat, acest proces fiind totalmente digitalizat, astfel candidatul la funcția publică urmând a susține un veritabil examen, până a fi admis la o altă etapă de concurs.
MLYNARSKA-SOBACZEWSKA Anna, dr. hab., Universitatea Adam Mickiewicz din Poznan, Polonia, a abordat subiectul Argumentative methods used in ECtHR case-law in sensitive moral issues [Metode argumentative utilizate în jurisprudența CtEDO în probleme morale sensibile]. Spre exemplu, atunci când este discutată chestiunea avortului, în perspectivă juridică este invocat dreptul la viață. Și, dacă anterior aceste subiecte constituiau un tabu, în prezent există un cadru de reglementare normativ-juridică a acestor situații. Dreptul la viață este consacrat atât în Legile fundamentale ale statelor europene, cât și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Totuși, aceste acte nu oferă soluții pentru interpretarea dreptului la viață în situații specifice, o atare competență de interpretare cazuală revenind, prin lege, instanțelor de judecată naționale sau CEDO, după caz. Sunt mai multe metode argumentative pe care CtEDO le valorifică pentru soluționarea acestor cazuri specifice (metoda legată de autoritate, metoda epistemică, metoda deontologică etc.), utilizate distinct sau combinat, în vederea respectării dreptului a viață privată sau, eventual, în vederea respectării altor drepturi în situații abordând chestiuni sensibile.
SIEKIERA Joanna, dr., Facultatea de Drept a Universității din Bergen, Norvegia, a intervenit cu o prezentare la tema: Stability Policing as a new concept within the NATO doctrine [Politici de stabilitate în calitate de nou concept în doctrina NATO]. Stabilitatea politicilor a devenit o abordare nouă, de perspectivă în doctrina NATO. A fost sintetizată perceperea militarilor din misiunile NATO, în uniforme militare specifice, de către localnicii din anumite regiuni vizate, care este, mai degrabă, una care generează temeri și îngrijorări. În asemenea condiții, a fost accentuată orientarea NATO spre menținerea păcii, protecția legii, fortificarea ordinii și securității populațiilor indigene, dar și faptul că nu se urmărește aplicarea forței, organizarea acțiunilor militare și inițierea conflictelor. SIEKIERA Joanna a oferit și exemple pertinente în acest sens, pentru a evidenția contribuția NATO, prin politici de stabilitate, la menținerea păcii în anumite focare de conflict.
VINTILĂ Vadim, consultant juridic, Agenția de Guvernare Electronică, Republica Moldova, a propus spre discuții subiectul cu privire la: Noul cadru legislativ de reglementare a serviciilor publice în Republica Moldova. În procesul de reinginerie a serviciilor publice la nivel național,
s-a constatat existența unor vulnerabilități și necesitatea creării unui cadru juridic adecvat pentru furnizarea serviciilor publice. A fost examinat proiectul Legii serviciilor publice, din perspectiva unui schimb de paradigme, având drept obiective: uniformizarea modului de înființare, prestare și desființare a serviciilor publice; încurajarea comunicării electronice; prioritizarea formei electornice de emitere a documentelor eliberate de prestatorii de servicii publice, excluderea apartenențelor geografice la prestarea serviciilor publice. Cu titlu de finalități, au fost propuse: simplificarea procedurilor; implementarea serviciilor publice proactive și complet automatizate; sporirea accesibilității la servicii publice; diminuarea tarifelor.
STOICA Adrian, dr., prof. univ., Universitatea Ovidius din Constanța, România, a intervenit cu un discurs la tema: Dreptul de acces la justiție în contextul digitalizării procesului civil. Interesul pentru subiect este unul actual. Încă din 1978, prin prisma Rezoluției nr. 78(8) a Comitetului de Miniștri către Statele membre privind asistența judiciară și consultanța juridică, s-a consacrat faptul că: Nimeni nu trebuie să fie împiedicat de obstacole cu caracter economic să își susțină dreptul sau să își apere drepturile sale în fața tuturor jurisdicțiilor de natură civilă, comercială, administrativă, de dreptul muncii sau fiscal. În acest sens, orice persoană trebuie să aibă dreptul la asistența juridică necesară. În prezent, în condițiile erei digitale, dreptul de acces la justiție a dobândit noi valențe, fiind gândite și implementate noi mecanisme de garantare a acestuia. Documente importante au fost adoptate în sfera armonizării normelor privind inteligența artificială, comunicare prin sisteme informatizate în procese civile și penale transfrontaliere (sistemul e-CODEX), piețele criptoactivelor, notificarea sau comunicarea actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă și penală etc.
RUSU Svetlana, șef al Direcției de politici publice și legislative, Oficiul Avocatului Poporului, Republica Moldova, a abordat subiectul privind: Respectarea drepturilor omului în contextul crizei pandemice. A fost evidențiat rolul activ al instituției Avocatului Poporului în examinarea plângerilor privind încălcarea drepturilor omului, prin implicare, dialog cu autoritățile competente, raportare, control etc. Criza pandemică, la rândul său, a generat creșterea numărului de plângeri privind accesul la servicii medicale, accesul la informații, dreptul la muncă, dreptul la un trai decent, dreptul la libera circulație, la libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor. Unele decizii ale autorităților, în condițiile gestionării pandemiei, generat de COVID-19, au fost excesive, ceea ce a stimulat o reacție defensivă din partea societății. Autoritățile naționale nu au reușit de fiecare dată să reacționeze în spiritul normelor și valorilor europene, axate pe protecția drepturilor omului. Avocatul Poporului, astfel, a intervenit pe domenii, în limitele competenței acordate prin lege.
MANOLE Ion, director Promo LEX, a prezentat un Raport cu privire la respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, menționând și despre faptul că autoritățile transnistrene nu agreează monitorizarea situației în teritoriu și nu sunt cooperanți în acumularea de date relevante. Dimpotrivă, sunt admise grave încălcări ale drepturilor omului, dreptul de a contesta anumite decizii ale așa-numitelor autorități legale din stânga Nistrului fiind restricționate. La nivelul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, deși se întreprind anumite măsuri (activitatea Comisiei Speciale de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare; Discursul Președintelui Republicii Moldova la Adunare Generală a ONU cu privire la retragerea GOTR și distrugerea munițiilor de la Cobasna), continuă să existe probleme de implicare în soluționarea problemei transnistrene (spre exemplu, Comisia Unificată de Control pe lângă Guvern este nefuncțională, iar deciziile protocolare nu sunt respectate). La CtEDO, în perioada 2004-2020, au fost examinate 78 de cauze prin care s-a constatat violarea drepturilor omului în regiune transnistreană (inclusiv cauze de tortură și rele tratamente: supraaglomerarea locurilor de detenție, lipsa condițiilor minime de existență și a asistenței medicale calificate; dreptul la libertatea și siguranța persoanei; libertatea de circulație; libertatea de exprimare). Rolul Federației Ruse în menținerea acestei stări de lucruri este unul substanțial. La final, MANOLE Ion a propus un set de recomandări, promovate constant de Promo LEX, care ar contribui la remedierea situației privind protecția drepturilor omului în regiunea transnistreană.
CAZACU Pavel, avocat PromoLEX, a generalizat subiectul privind Importanța mecanismelor ONU în promovarea și respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Acestea includ: evaluarea periodică universală (urmărește îmbunătățirea situației drepturilor omului în toate statele); proceduri speciale (abordarea situațiilor specifice fiecărei țări sau probleme tematice); și Comitete ONU (Comitetul împotriva Torturii, Comitetul pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Comitetul pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei). Pentru Republica Moldova, cu titlu de recomandări constante, figurează necesitatea de a promova drepturile omului în regiunea transnistreană, acordarea de suport victimelor abuzurilor comise în regiune, implementarea unor mecanisme funcționale de monitorizare a protecției drepturilor omului în regiunea transnistreană și asigurarea accesului societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului în aceste activități. Problema transnistreană nu este soluționată, de ani de zile, fiind necesare politici și strategii naționale în acest sens.
GUCEAC ION, academician, dr. hab. prof. univ. a menționat că interesul pentru subiect este unul de durată. Sunt relevante reglementările internaționale și naționale în domeniu, inclusiv reglementările constituționale, interpretarea dreptului la liberă exprimare urmând a fi efectuată prin prisma impactului asupra vieții sociale, a conexiunii acestuia cu dreptul la informații. Este îmbucurător că, la nivel național, consacrarea legislativă a dreptului la opinie și la liberă exprimare este, în mare parte, în corespundere cu spiritul reglementărilor internaționale, fără a fi exclusă, în același timp, necesitatea armonizării unor aspecte specifice de reglementare și a mecanismelor de garantare în practică. Analiza complexă a subiectului urmează a fi publicată în culegerea de articole științifice, editată cu ocazia organizării Conferinței științifice.