English
РусскийÎn zilele de 22-23 aprilie a.c., la Universitatea de Stat din Moldova s-au desfășurat lucrările conferinței științifice naționale a doctoranzilor „Metodologii contemporane de cercetare și evaluare”, care se înscrie în şirul evenimentelor consacrate aniversării a 75-a de la fondarea USM. Conferința a avut loc în cadrul a șase secțiuni cu 22 de ateliere, care au întrunit peste 300 de doctoranzi de la școlile doctorale ale USM și de la alte școli doctorale din țară și de peste hotare.
Secțiunea Științe Juridice cu genericul „Metodologii contemporane de cercetare și evaluare juridică” a fost organizată sub egida Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova și a reunit cinci ateliere de lucru. În ședința de deschidere a lucrărilor conferinței dna Rodica CIOBANU, dr., conf. univ., director al proiectlui de cercetare Modernizarea mecanismelor de guvernare axate pe protecția drepturilor omului, în numele echipei de cercetare a apreciat gradul de implicare a cercetătorilor și a doctoranzilor în configurarea unei agende consistente și diversificate, care urmărește ca scop identificarea soluțiilor la problemele actuale ale științei juridice, prin implementarea unor metodologii actuale de cercetare și evaluare. Dna Rodica Ciobanu a menționat că în prezent, autori consacrați și recunoscuți la nivel mondial indică necesitatea implementării unor metodologii nestandard pentru cercetarea juridică, dar cu o pronunțată dimensiune inter-, multi- și transdisciplinară. În opinia dnei doctor, conferențiar universitar, în prezent este necesară apropierea dintre domenii, specialiști teoreticieni și practicieni ai dreptului, aceasta fiind o convingere care s-a materializat în mai multe acțiuni realizate în ultimii ani.
Mediul academic trebuie să fie unul caracterizat de performanță, obiectivitate, verticalitate pentru a contribui nu doar la instruirea și pregătirea cadrelor pentru economia națională, dar și pentru a dezvolta știința juridică, pentru a expertiza, evalua, interpreta și soluționa cel puțin din punct de vedere științific discrepanța dintre teoria și practica juridică. Mediul academic poate fi un partener demn și de încredere atât pentru autorități, cât și pentru societatea civilă.
La nivel national, cercetătorii Universității de Stat din Moldova implementează tradiții sănătoase, orientate spre valorificarea oportunităților societății bazate pe cunoaștere, susținerea și ghidarea cercetării științifice pentru a acoperi acele arii care sunt vulnerabile, care sunt actuale și imperios necesare Republicii Moldova. Dna Rodica Ciobanu a manifestat speranța pentru redimensionarea Dreptului și depășirea crizei actuale, prin conștientizarea și valorificarea farmecului cercetării juridice și prin elaborarea unor teze de doctor originale.
Lucrările celor cinci secțiuni din cadrul Facultății de Drept au fost deschise de către dl Sergiu BRÎNZĂ, dr. hab., prof. univ., Decanul Facultății de Drept, care a salutat organizarea evenimentului, menit să sprijine doctoranzii în demersul lor științific, prin promovarea schimbului de opinii și prin valorificarea rezultatelor cercetării, doctoranzii având posibilitatea de a susține și argumenta propriile cercetări, de a asculta opiniile specialiștilor în domeniu și de a profita de oportunitatea dezbaterii temelor alese pentru tezele de doctorat. A fost apreciată participarea la conferință a unui număr impunător de doctoranzi, care ar putea demonstra că nu sunt doar consumatori de informație, dar și creatori de cunoștințe, aceasta fiind calea spre inovații. În prezent, așteptările societății față de corpul de cercetători sunt mai mari în raport cu cele din trecut, provocarea pentru studiile doctorale fiind în sensul găsirii unor soluții efective, viabile, pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă societatea actuală. Doctoranzii au fost îndemnați să nu aleagă drumul ușor, ci calea persuasiunii, aceasta fiind esența cercetării. Domnul decan a manifestat recunoștința pentru corpul academic, în general, și pentru conducătorii de doctorat, în special, pentru susținerea continuă pe care o acordă doctoranzilor în realizarea demersului științific și a comunicat că este încrezător că dezbaterile și recomandările lansate în cadrul conferinței vor contribui la dezvoltarea științei și a societății contemporane.
Dl Andrei NEGRU, dr. hab., prof.univ., șef al Departamentului Drept Public, a venit cu un mesaj de mulțumire pentru organizatori și a recunoscut că implicarea în evenimente de acest gen a profesorilor universitari și a doctoranzilor este un vis realizat, sperând că va deveni o frumoasă tradiție pentru Facultatea de Drept și pentru Universitatea de Stat din Moldova în integralitatea sa. A venit cu încurajări în adresa doctoranzilor privitor la formarea profesională, accentuând și necesitatea aspectului organizatoric al muncii de cercetare, al dedicării, al deprinderii modului de prezentare a argumentelor, a retoricii juridice. Dl Andrei Negru a accentuat că toate acesta vin odată cu experiența, însă actul de cercetare în cadrul studiilor de doctorat trebuie tratat cu seriozitate, întrucât actul de cercetare este unul deosebit și el necesită abordare deosebită.
Dl academician Ion GUCEAC a apreciat participanții drept Oameni curajoși, cu înalt entuziasm, care ar trebui să aducă un aport consistent în elaborarea reglementărilor normative în domeniul cercetării și în procesul de implementare a lor. Dl Ion Guceac și-a exprimat speranța că elanul de muncă al doctoranzilor în domeniul cercetării se va manifesta nu doar în anul I al studiilor doctorale, dar și în anii următori, astfel încât tinerii cercetători să se implice și practic, efectiv în soluționarea unor probleme actuale, prin argumente teoretice fundamentale. A apreciat suportul acordat doctoranzilor, de pe poziție de mentori, de către corpul profesoral-didactic, cu o bogată experiență, cu greutate demnă de apreciat în lumea științifică națională și internațională.
Dna Svetlana SLUSARENCO, dr., conf. univ., a remarcat că scopul evenimentului este de a genera cunoaștere, de crea un spațiu de analiză și dezbatere a rezultatelor cercetării, un mediu de comunicare și un schimb de idei între participanți. A fost apreciată participarea la conferință a unui număr reprezentativ de doctoranzi, atât din cadrul Universității de Stat din Moldova, cât și din alte universități din țară și de peste hotare. Domeniul juridic este foarte vast, existând multiple așteptări din partea tinerilor cercetători, cu privire la interpretarea unor norme juridice, propunerea de recomandări, modificări la actele normativ-juridice, în vederea ajustării lor la cerințele actuale ale societății. Dna Svetlana Slusarenco și-a exprimat speranța că evenimentul va fi de natură a stimula spiritul participativ al doctoranzilor și a mulțumit administrației USM și nemijlocit organizatorilor pentru efortul depus la organizarea evenimentului.
Dl Alexandru ARSENI, dr. hab., prof. univ., a mulțumit organizatorilor pentru desfășurarea unui eveniment de o atare anvergură. A încurajat participanții doctoranzi să fie fermi și persuasivi în prezentări în cadrul sesiunii, dar și în procesul de studii în general, îndemnând, în spiritul Divinei Comedii a lui Dante Alighieri, ca, în știință sufletul să fie tare, iar frica să nu dea povețe. Conferința a fost apreciată, din perspectiva doctoranzilor, drept o primă prezentare publică a unui subiect cercetat pentru elaborarea tezei de doctor și o geneză în activitatea științifico-practică curentă și ulterioară.
Secțiunea Științe Juridice, Atelierul Drept Public s-a desfășurat în format online și a fost moderată de dl Alexandru ARSENI, dr.hab., prof. univ. și dna Svetlana SLUSARENCO, dr., conf.univ., care au creat un mediu favorabil, încurajator pentru discuții constructive și dezbateri de idei.
În cadrul Atelierului au participat cu comunicări 12 doctoranzi: Țurțurică Maria-Cristina, Soltan Veaceslav, Mihailenco Olga, Gherghelegiu Tatiana, Moldovan Radu, Milicenco Ștefan, Popa Igor, Levinschi Alexandru, Pavlovschi Stanislav, Meșter Vitalie, Bosîi Gheorghe. Suplimentar, în calitate de participanți au fost prezenți reprezentanți ai mediului academic, doctoranzi, avocați, procurori, studenți, care au intervenit cu întrebări, recomandări și s-au implicat activ în discuții.
Temele propuse pentru discuție au fost dintre cele mai variate, toate regăsindu-se pe agenda preocupărilor actuale ale teoreticienilor și practicienilor în drept, dar și ale societății în ansamblu. În rezultatul audierii prezentărilor, au fost formulate concluzii și recomandări în diverse domenii ale științelor juridice, precum: – necesitatea reingineriei serviciului public în toate sferele vieții sociale; – necesitatea digitalizării serviciilor judiciare și crearea unor sisteme informaționale integrate, compatibile; – indispensabilitatea identificării unor mecanisme efective de atragere la răspundere civilă a judecătorului pentru adoptarea unui act juridic ilegal; – oportunitatea concretizării, la nivel de reglementări normativ-juridice, a scopului și a sarcinilor Curții Constituționale, în calitate de unică autoritate de jurisdicție constituțională; – oportunitatea identificării unor mecanisme flexibile, suple, de soluționare a conflictelor de natură constituțională și a unor mecanisme de aplicare a echilibrului instituțional checks and balances în jurisprudența constituțională; – necesitatea clarificării rolului Președintelui Republicii Moldova în numirea în funcție a judecătorilor; – constatarea și evaluarea modificării graduale, cantitativ și calitativ, a unor aspecte organizaționale și funcționale ale Procuraturii Republicii Moldova în perioada 1991-2021, precum și a statutului și competențelor procurorilor; – necesitatea identificării unor mecanisme eficiente de protecție a drepturilor omului, dar și de evaluare periodică a acestor mecanisme și de raportare a stării de fapt; – abordarea teleologică – din punctul de vedere al efectului util, a protecției drepturilor omului prin prisma jurisprudenței constituționale; – indispensabilitatea abordării persoanelor cu dizabilități din perspectiva protecției drepturilor omului și nicidecum din milă, din perspectivă medicală sau socială; – necesitatea perceperii și conștientizării generale că incluziunea socială nu este un ideal, ci o realitate, iar dizabilitatea nu este o problemă individuală, ci una socială etc.
La finele sesiunii, moderatorii au felicitat participanții pentru competențele pe care le-au etalat și dezvoltat în cadrul conferinței și au menționat că temele discutate sunt fundamentate în jurul Drepturilor Omului, în calitate de reper fundamental al activității social-statale.
Dna Rodica CIOBANU, implicată direct în organizarea acestui eveniment, a punctat asupra impactului pe care-l au asemenea platforme de discuții asupra promovării culturii juridice, a comunicării profesionale, a științei și inovării; or, cunoașterea conferă omului demnitate și Universității – valoare.
S-a ajuns unanim la concluzia că asemenea evenimente influențează pozitiv actul cercetării în sens larg și că formatul comunicării profesionale trebuie menținut, în vederea continuării schimbului de opinii și de experiență. Prezentările în cadrul Atelierului au fost o primă modalitate de susținere publică a unui demers științific, prin puterea argumentelor, prin apelarea la metodologiile adecvate de cercetare și evaluare, acesta fiind un exercițiu extrem de util în contextul susținerii, la finele studiilor de doctorat, a tezei de doctorat, cu aceeași capacitate de persuasiune, cu retorică cizelată, limbaj adecvat și argumente solide.
La data de 23 aprilie 2021, în cea de-a doua zi a Conferinței științifice naționale a doctoranzilor dedicată aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat din Moldova cu genericul: „Metodologii contemporane de cercetare și evaluare”, au avut loc lucrările Atelierului Drept penal organizate de către Departamentul Drept Penal al Facultății de Drept a USM, la care au participat doctoranzii care își desfășoară studiile în cadrul Școlii Doctorale Științe Juridice la specialitatea 554.01 Drept penal și execuțional penal.
Cuvânt de deschidere în Atelierul Dreptul penal a avut Dna Dorina GUREV, doctor în drept, Șef interimar al Departamentului Drept penal, care a subliniat că cercetările științifice reprezintă acel tezaur din care este necesar să se inspire legiuitorul la elaborarea cadrului legal, iar practicienii la aplicarea corectă și uniformă a normelor. Astfel, este binevenită această manifestare științifică care reprezintă o oportunitate de a constata că potențialul cercetării este cea mai importantă resursă în dezvoltarea societății. Dna Dorina Gurev a menționat interesul doctoranzilor față de cercetările din domeniul dreptului penal, fapt confirmat prin numărul impunător al acestora înscriși la conferință. În cele din urmă, dna Dorina Gurev a mulțumit pentru implicare în activitatea de cercetare și le-a dorit succes tuturor participanților la conferință.
Pe parcursul conferinței au fost prezentate 16 rapoarte științifice din 18 înregistrate. Doctoranzii în comunicatele sale au abordat un șir de subiecte din domeniului dreptului penal (atât Partea Generală, cât și Partea Specială) și dreptului execuțional penal, cum ar fi: Importanța metodelor de interpretare a dreptului în contextul cercetării științifice juridice privind răspunderea penală pentru abuzul de serviciu (art. 335 CP RM); Exercitarea drepturilor de către persoanele private de libertate în penitenciare pe timp de pandemie; Colaborarea internațională în domeniul supravegherii persoanelor condamnați condiționat sau liberați condiționat; Liberarea condiționată înainte de termen; Obiectul îmbogățirii ilicite prin prisma legislației naționale și practica internațională; Protecția vieții intrauterine. Repere metodologice de cercetare în doctrina autohtonă etc.
Reieșind din temele incluse în programul conferinței, în cadrul Atelierului Drept privat au fost abordate aspecte ce vizează instituția trust-ului din sistemul de drept anglo-american (Regatul Unit, SUA etc.), precum și instituția fiduciei din sistemul de drept mixt (modelul fiduciei din provincia canadiană Quebec) și din sistemul de drept civil (modelul fiduciei din Franța, România, Republica Moldova și China). În fiecare caz au fost invocate principalele reglementări în materie și fiecare model al acestei instituții juridice a fost prezentat succint prin identificarea caracteristicilor sale esențiale sau prin relevarea deosebirilor ce le poartă față de mecanismele juridice din alte state. Analiza comparativă realizată a permis elucidarea unor probleme care ar putea apărea în privința fiduciei din Republica Moldova, dar și a soluțiilor ce vor putea fi adoptate în asemenea situații. A fost analizată dimensiunea metodologică a cercetării domeniului protecției datelor cu caracter personal. Totodată, având în vedere specificul materiei, noutatea și complexitatea acesteia, s-a încercat de a evidenția care este rolul metodologiei, provocările cărora trebuie să le facă față un cercetător, dar și cât de utile sunt metodele tradiționale de cercetare juridică. De asemenea, s-a atras atenția asupra incidenței altor științe și a metodologiei acestora, dar și asupra flexibilității și perspicacității de care trebuie să dea dovadă un cercetător; au fost efectuate mai multe precizări despre încheierea contractului de donație între absenți.; analiza de drept comparat între Republica Moldova, România și dreptul francez; a fost descrisă răspunderea contravențională, răspunderea civilă, răspunderea penală și politica de clemență raportat la încălcarea prohibiției legale de încheiere a acordurilor anticoncurențiale.
Fiecare dintre mecanismele analizate dispun de anumite perspective de dezvoltare în condițiile Republicii Moldova, care pot fi rezumate la îmbunătățirea legislației naționale din domeniu, eficientizarea politicii de clemență, rentabilizarea activității Consiliului Concurenței și sensibilizarea opiniei publice, a fost stabilit gradul de cercetare a domeniului efectelor contractelor în general, dar și a efectelor contractului față de terți în mod special. Discursuri inovatoare au avut doctorandele Maria Pîslairuc și Ina Soțchi, care au abordat aspecte privind libertatea digitală a salariatului și imunizarea lucrătorilor medicali între obligație și drept.
Necesită a fi menționat faptul că tematica pusă în discuție de doctoranzi în cadrul conferinței științifice prezintă interes, iar doctoranzii au avut o prestație foarte bună.
Atelierul Drept procedural a fost moderat de dl Igor COBAN, dr., conf. univ. și dl Artiom ENI, magistru în drept, lector universitar. Lucrările prezentate în cadrul atelierului s-au caracterizat printr-un conținut științific și juridic concludent, specific domeniului de cercetare, cu abordarea problemelor de actualitate apărute în practică, fiind identificate soluții în vedere înlăturării acestora, inclusiv prin propuneri de lege ferenda. Autorii lucrărilor prezentate au demonstrat suficiente competențe de cercetare, metodele de cercetare utilizate fiind cele tradiționale. Comunicările au fost elaborate la un nivel calitativ și cantitativ înalt și au fost argumentate corespunzător. De asemenea, procesarea și analiza teoretică, precum și implicarea critică, interpretativă a autorilor în cadrul studiile elaborate evidențiază importanța cercetărilor efectuate. Fiecare prezentare era urmată de o rundă de întrebări și discuții asupra tematicii abordate de către participanți, fiind formulate recomandări de rigoare, pentru reflectare ulterioară în procesul de elaborare a tezelor de doctor.
Lucrările Atelierului Drept internațional au demarat cu o trecere în revistă a principalelor evenimente în domeniu. Astfel, au fost analizate noutățile legislative și jurisprudența recentă a instanțelor jurisdicționale internaționale în domeniul dreptului internațional public și privat.
În calitate de subiecte puse în discuție de participanții la atelierul de lucru au fost: Concurența neloială în contextul dreptului internațional privat; Interpretarea evolutivă a dreptului la instruire ca instrument hermeneutic utilizat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului; Importanţa instituţională a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică în procesul dezvoltării paşnice şi stabile a relaţiilor între statele lumii.
Participanții în expunerea conținuturilor științifice s-au referit la standardele internaționale în domeniul analizat, au urmărit modalitatea transpunerii acestora în sistemul de drept al Republicii Moldova, României, finalizând prin formularea concluziilor și propunerilor relevante.
În final, doctoranzii au fost încurajați să participe pe viitor la asemenea manifestări științifice organizate în țară, dar și în afara țării având ocazia să disemineze transfrontalier rezultatele investigațiilor științifice realizate.
